Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
De la 1 ianuarie 2026, contribuabilii din România intră într-un regim fiscal mult mai dur, marcat de majorări de taxe, obligații suplimentare și sancțiuni extinse, avertizează avocatul Radu Pavel, care subliniază că noile reguli cresc semnificativ riscul de amenzi și executări silite, potrivit StiriPeSurse.ro.
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, atrage atenția că amploarea modificărilor fiscale aplicabile de la 1 ianuarie 2026 impune contribuabililor o abordare prudentă și bine fundamentată din punct de vedere juridic. Noile reglementări privind majorarea impozitelor, disciplina capitalului social și extinderea sancțiunilor fiscale cresc dramatic riscurile de neconformare.
Modificări majore la impozite și taxe.
Modificările fiscale care intră în vigoare din 2026 marchează o schimbare semnificativă în regimul de impozitare, având la bază pachetul de măsuri fiscale adoptate prin Legea 239/2025 privind redresarea și eficientizarea resurselor publice, validate de Curtea Constituțională.
Noile măsuri vizează creșterea impozitelor locale pe clădiri, terenuri și vehicule prin modificarea regulilor de calcul și reducerea excepțiilor. Totodată, se reglementează formal sistemul e-Proprietate, un registru centralizat al bunurilor imobile destinat eficientizării colectării impozitelor locale.
🗞️ Citește și Acestea
Pentru multinaționale care nu intră sub incidența impozitului minim pe cifra de afaceri, respectiv cele cu o cifră de afaceri sub 50 milioane euro, se limitează cheltuielile deductibile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit StartupCafe.ro.
În materia veniturilor din investiții, impozitul reținut la sursă pentru câștigurile din titluri de valoare crește de la 1% la 3% pentru dețineri mai mari de un an și de la 3% la 6% pentru cele sub un an. Pentru operațiunile cu criptomonede, impozitul se majorează de la 10% la 16%, menținându-se pragul neimpozabil de 200 lei/tranzacție.
Reguli noi drastice pentru societăți comerciale.
Începând cu 2026, legislația introduce modificări esențiale privind capitalul social. Firmele nou-înființate vor fi obligate să aibă un capital social minim de 500 lei, iar societățile existente care înregistrează o cifră de afaceri netă mai mare de 400.000 lei vor trebui să majoreze capitalul social la minimum 5.000 lei.
Toate persoanele juridice vor avea obligația de a deține un cont bancar de plăți în România sau un cont deschis la Trezoreria Statului. „Nerespectarea acestei cerințe atrage riscul declarării inactivității fiscale de către ANAF și chiar dizolvarea de drept a societății”, explică dr. Radu Pavel. Aceste măsuri urmăresc creșterea trasabilității financiare și întărirea disciplinei în mediul de afaceri.
Noile reglementări introduc restricții semnificative privind cesiunea părților sociale pentru firmele cu datorii fiscale, condiționând opozabilitatea față de ANAF de notificarea cesiunii în termen de 15 zile și de constituirea unor garanții care să acopere integral obligațiile bugetare restante, potrivit DCBusiness.ro.
Se înăspresc regulile privind împrumuturile dintre societate și asociați, distribuirea dividendelor și majorările de capital social. Se elimină plafonul pentru obligativitatea acceptării plăților cu cardul și se restrânge accesul la eșalonările la plată. Regimul inactivității fiscale devine mai sever – lipsa contului bancar sau neîndeplinirea obligațiilor de raportare POT conduce la dizolvarea automată.
Impozitul minim pe cifra de afaceri – încertitudini.
Legea 239/2025 introduce reglementări stricte privind Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), impunând contribuabililor obligația de a păstra în patrimoniu activele pentru care au beneficiat de scăderi ale valorii imobilizărilor pe o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani.
Nerespectarea acestei condiții atrage recalcularea impozitului minim și perceperea de creanțe fiscale accesorii, începând de la trimestrul în care a fost aplicată scăderea inițială. Există excepții pentru activele transferate în procese de reorganizare sau cele distruse, însă acestea trebuie demonstrate riguros.
Guvernul analizează modificări importante: reducerea la jumătate a IMCA de la 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027, sau eliminarea completă din ianuarie 2026 în condițiile creșterii salariului minim brut. Decizia finală urmează să fie luată în contextul pregătirii bugetului de stat pentru 2026, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan.
Instrumente de protecție pentru contribuabili.
Controalele ANAF pot genera decizii de impunere cu impact semnificativ asupra firmelor. Contribuabilii au drepturi recunoscute prin Codul de procedură fiscală, inclusiv dreptul la contestarea actelor fiscale și la inițierea unei acțiuni în contencios administrativ pentru anularea actelor considerate nelegale.
Termenul de depunere a contestației ANAF este de 45 de zile de la comunicarea actului, cu posibilitatea prelungirii la 3 luni dacă actul nu conține elementele obligatorii. În situația în care executarea fiscală a fost demarată, contribuabilul poate utiliza contestația executare silită pentru a opri recuperarea creanțelor.
Legislația permite solicitarea instanței de suspendare a executării actului administrativ fiscal în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință, inclusiv până la soluționarea definitivă a litigiului. Pe durata suspendării, executarea silită este blocată, obligațiile fiscale nu sunt înscrise în certificatul de atestare fiscală, iar penalitățile de întârziere nu se mai calculează.
Eșalonări mai restrictive și licitații digitale.
Modificările procedurale fac eșalonarea clasică mult mai dificilă. Pentru prima dată, contribuabilii care solicită eșalonarea trebuie să constituie garanții ferme. Acest sistem face eșalonarea inaccesibilă pentru multe firme mici sau medii fără garanții.
Eșalonarea poate fi pierdută mult mai rapid în situații precum: neachitarea la timp a ratelor, depășirea plafonului de 50.000 lei pentru persoane fizice sau 100.000 lei pentru persoane juridice, sau nerespectarea obligațiilor curente. Odată pierdută, eșalonarea nu mai poate fi reactivată, iar contribuabilul intră automat în executare silită, potrivit StartupCafe.ro.
Începând cu 2026, ANAF va utiliza exclusiv sisteme electronice pentru licitațiile de bunuri sechestrate, ceea ce înseamnă proceduri interne noi și monitorizarea constantă a platformelor ANAF pentru companii.
„Noile obligații fiscale care se vor aplica începând din 2026 trebuie tratate cu mare atenție atât de către antreprenorii care se află la început de drum, cât și de către entitățile deja existente și persoanele fizice vizate”, a declarat dr. Radu Pavel. „Vă recomandăm să apelați la serviciile unui avocat specializat care să vă ofere consultanța potrivită fiecărui caz în parte”.
Modificările fiscale din 2026 reprezintă un punct de cotitură pentru mediul de afaceri, impunând o rigoare sporită în gestionarea activelor și în respectarea noilor cote de impozitare. Fie că este vorba despre obligațiile stricte legate de IMCA, fie despre necesitatea de a utiliza acțiuni în contencios administrativ pentru a bloca acte de impunere eronate, contribuabilii trebuie să fie proactivi în apărarea drepturilor lor.
