Proiectul noii legi a salarizării bugetarilor va fi revizuit înainte de a ajunge în Parlament, după valul de proteste declanșat de forma publicată în dezbatere publică la finalul lunii mai. Potrivit Libertatea, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a recunoscut că documentul conține „lacune foarte serioase” și că va fi modificat în urma consultărilor cu sindicatele, care reprezintă aproximativ 1,3 milioane de angajați din sectorul public.
Ministerul Muncii urmărește să trimită proiectul în Parlament până la 15 iunie, astfel încât legea să fie dezbătută și votată până la finalul lunii, respectând condițiile asumate de România prin PNRR.
Sporuri reduse cu mai mult de jumătate față de sistemul actual
Cel mai controversat punct al proiectului privește reducerea drastică a numărului de sporuri. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, 87 urmează să fie eliminate, potrivit anunțului ministrului Pîslaru.
Noua lege propune o valoare de referință de 4.100 de lei, la care se aplică coeficienți de ierarhizare de la 1 la 8. Coeficientul maxim de 8 revine președintelui României, iar restul funcțiilor sunt raportate la această grilă. Ministerul estimează că 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de majorări salariale, iar pentru ceilalți vor fi acordate diferențe compensatorii, astfel încât veniturile să nu scadă.
Proiectul a generat proteste ample: grefierii și-au suspendat parțial activitatea de la 2 iunie, sindicatele din sănătate au ieșit în Piața Victoriei, iar profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, potrivit datelor publicate de Antena 3 CNN.
🗞️ Citește și Acestea
Norma de hrană a militarilor, integrată în salariul de bază
Una dintre cele mai dezbătute modificări vizează sistemul de salarizare din Armată. Proiectul actual prevede eliminarea normei de hrană ca beneficiu separat, aceasta urmând să fie inclusă direct în salariul funcției de bază.
Un sublocotenent ar porni de la un coeficient de 2, adică 8.200 de lei brut, la care se adaugă gradul și sporurile specifice. Ministrul Pîslaru a precizat că schimbarea urmărește să ofere o remunerație adecvată fără beneficii adiționale, dar a recunoscut că varianta publicată inițial în consultare publică „are lacune foarte serioase” și că cei care au criticat-o „au dreptate”.
Profesori și personal medical, în așteptarea clarificărilor
Pentru sistemul de educație, ministrul a anunțat că sporurile de până la 20% rămân, iar gradația de merit va fi înlocuită cu o primă de performanță. Indemnizația de dirigenție trece de la calcul procentual la o sumă fixă, pentru a stimula cadrele didactice să preia aceste ore.
Personalul care lucrează cu copii cu cerințe educaționale speciale (CES) va primi, de la 1 ianuarie 2027, un spor de 15%.
În Sănătate, proiectul renunță la listarea strictă a specialităților medicale în textul legii primare, o omisiune care crease panică prin excluderea unor laboratoare sau a microbiologiei. În schimb, legea va defini criteriile pentru „condiții deosebit de periculoase”, urmând ca lista exactă să fie stabilită prin hotărâre de guvern.
Miza PNRR: peste 770 de milioane de euro
Adoptarea reformei salarizării este unul dintre jaloanele-cheie pe care România le-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit ministrului Pîslaru, validarea legii de către Comisia Europeană ar putea permite României să încaseze peste 770 de milioane de euro în perioada imediat următoare.
Presiunea timpului este maximă: termenul din PNRR este 1 iulie 2026, iar legea trebuie votată în sesiunea parlamentară în curs. Orice modificare substanțială a proiectului, necesară pentru a calma sindicatele, riscă să îngreuneze respectarea acestui termen.
