Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Proiectul legii salarizării pentru bugetari a intrat într-un impas politic, după ce nici PSD, nici UDMR nu susțin forma actuală a actului normativ, potrivit HotNews.ro. Miza este uriașă: legea reprezintă un jalon din PNRR, cu termen de adoptare pe 31 august, iar nerespectarea lui poate costa România 770 de milioane de euro din fondurile europene.
Partidele din fosta coaliție de guvernare au fost chemate săptămâna trecută la Palatul Cotroceni, într-o rundă de „mediere” pentru forma finală a legii. Până acum, niciun proiect nu a fost depus în Parlament, pentru că partidele nu au ajuns la un consens, nici între ele, nici cu sindicatele.
Guvernul demis nu mai poate adopta legea
Executivul condus până de curând de Ilie Bolojan și-a pierdut atribuția de a iniția sau adopta acte normative, după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pîslaru, a publicat totuși o formă actualizată a proiectului, aflată acum în dezbatere între partide și sindicate.
Impactul bugetar inițial al noilor grile de salarizare era estimat la aproximativ 8 miliarde de lei. Ulterior, s-a ajuns la un consens ca fondul de salarii să crească la aproape 12 miliarde de lei, diferența provenind din economii generate de o execuție bugetară mai mică decât cea prognozată inițial pentru acest an.
🗞️ Citește și Acestea
Nazare vrea să direcționeze banii către salariile restante ale magistraților
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a propus ca surplusul de 4 miliarde de lei să fie folosit pentru cheltuieli conexe salariilor din sistemul bugetar, inclusiv pentru plata restanțelor salariale pe care magistrații le-au câștigat deja definitiv în instanțe. Costul total al tranșelor scadente pentru drepturile salariale câștigate în justiție se ridică la peste 7 miliarde de lei, arată o informare a Ministerului Finanțelor prezentată recent în ședința de guvern.
Propunerea vine pe fondul unei presiuni bugetare tot mai mari generate de litigiile câștigate de magistrați, care riscă să adâncească deficitul dacă nu sunt rezolvate printr-o lege unitară.
PSD și UDMR resping proiectul în forma actuală
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul nu va vota legea salarizării așa cum este redactată acum. „Este clar că în forma actuală PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea și care taie din banii profesorilor, medicilor și militarilor. Este exclus ca PSD să susțină această variantă. Repet, exclus”, a declarat Grindeanu, potrivit HotNews.ro.
Nici UDMR nu susține varianta actuală. Liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a criticat public modul în care au fost gestionate familiile ocupaționale în anexele proiectului, atrăgând atenția și asupra faptului că un guvern interimar nu are, în opinia sa, legitimitatea necesară pentru a negocia eficient cu partenerii sociali o reformă de o asemenea amploare.
Sindicatele cer aplicare etapizată
Confederațiile sindicale au venit cu o propunere alternativă: aplicarea în etape a noii grile de salarizare, pe parcursul a trei ani, cu un impact bugetar total estimat la aproximativ 36 de miliarde de lei. Ideea ar presupune ca oficialii europeni să accepte creșterea graduală a impactului bugetar, cu câte 12 miliarde de lei în fiecare an.
Valoarea de referință și sporurile, principalele dispute
Noua grilă de salarizare este construită pe o valoare de referință de 4.100 de lei, cu coeficienți între 1 și 8, ceea ce ar duce salariile de bază între 4.100 și 32.800 de lei. Rămâne deschisă discuția dacă această valoare va fi ajustată la nivelul salariului minim pe economie, de 4.325 de lei.
Regimul sporurilor este a doua mare dispută nerezolvată, considerat un factor imprevizibil care ar urma să fie clarificat abia după adoptarea legii.
Parlamentul se află în prezent în vacanță, iar o sesiune extraordinară pentru legea salarizării nu a fost încă convocată. Partidele au centralizat propunerile primite de la sindicate, dar proiectul nu a fost depus oficial, iar o nouă rundă de discuții la Cotroceni nu a fost programată până acum. Termenul de 31 august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR se apropie rapid, iar lipsa unui acord politic riscă să lase România fără o parte importantă din finanțarea europeană.
