Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Camera Deputaților a adoptat, în seara de 3 august, Legea ANI, varianta care include amendamentul prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, riscă să-și piardă mandatul. Proiectul a trecut cu 184 de voturi pentru, 2 împotrivă și 16 abțineri, potrivit Ziare.com.
USR: o lege cu dedicație pentru un singur om
Deputații USR au reacționat dur după vot, susținând că prevederea vizează exclusiv persoana lui Dominic Fritz. Partidul a transmis un comunicat în care acuză PSD și AUR că au reintrodus sancțiuni retroactive, în ciuda faptului că USR redepusese proiectul Legii ANI într-o formă considerată constituțională.
„La comanda lui Sorin Grindeanu, PSD și AUR insistă să confecționeze pedepse retroactive, ca să-și elimine adversarii din pix”, se arată în comunicatul USR. Partidul susține că adoptarea legii în această formă riscă să coste România aproape 800 de milioane de euro din PNRR, bani care ar fi putut fi folosiți pentru spitale și școli.
Deputatul USR Cătălin Drulă, prezent în Comisia juridică, a comentat colaborarea dintre cele două partide. „Am avut astăzi un nou troc între PSD și AUR. Și-au votat reciproc amendamente evident neconstituționale și inaplicabile la legea integrității”, a declarat acesta.
🗞️ Citește și Acestea
Ce prevede amendamentul care îl vizează pe Fritz
Amendamentul introdus de PSD în Comisia juridică stabilește că persoanele sancționate definitiv pentru incompatibilitate sau conflict de interese, chiar și pe baza legii vechi, își pierd mandatele în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi. Prevederea a trecut cu voturile PSD, AUR și ale altor formațiuni mici, potrivit HotNews.ro.
Situația se aplică direct lui Fritz, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv, pe 18 iunie, că liderul USR s-a aflat în conflict de interese, confirmând astfel decizia anterioară a Agenției Naționale de Integritate.
Pachetul de amendamente conține și o prevedere depusă de AUR, care obligă soțul, soția sau partenerul de viață al unor înalți demnitari, inclusiv al președintelui României, să depună propria declarație de avere. USR consideră că această normă este neconstituțională, prin prisma unei decizii a Curții Constituționale din 2025.
Legea ANI merge acum la Senat
Camera Deputaților a fost prima Cameră sesizată în acest dosar legislativ, astfel că proiectul urmează să fie dezbătut și votat în Senat, care are calitatea de for decizional. Decizia finală privind soarta mandatului lui Dominic Fritz va fi, prin urmare, stabilită de senatori.
Legea ANI reprezintă un jalon cheie asumat de România prin PNRR, motiv pentru care orice formă considerată neconstituțională de Comisia Europeană ar putea afecta plata unor tranșe din fonduri europene. USR a anunțat că va contesta prevederile la Curtea Constituțională, dacă acestea vor fi menținute și în forma votată de Senat.
Rămâne de văzut dacă majoritatea din Senat va păstra amendamentele controversate sau dacă presiunea privind riscul pierderii banilor europeni va determina o nouă renegociere a textului legii înainte de votul final.
Un dosar legislativ reluat de mai multe ori
Proiectul de modificare a Legii ANI a trecut printr-un parcurs sinuos în ultimele luni. O primă variantă, care conținea prevederi similare privind pierderea automată a mandatelor, fusese respinsă de Senat pe 30 iulie. USR a redepus atunci propriul proiect, susținând că varianta inițială era neconstituțională, însă deputății PSD au reintrodus în comisia juridică amendamentele considerate problematice de USR.
Dominic Fritz a comentat public disputa legislativă înainte de votul din Camera Deputaților, explicând că textul propus ar echivala cu inventarea unei sancțiuni noi, aplicate retroactiv unor fapte constatate cu ani în urmă. Formularea legii rămâne, până la votul din Senat, principalul punct de conflict dintre coaliția de guvernare și partidele care susțin amendamentul, într-un dosar cu miză directă asupra fondurilor europene alocate României prin PNRR.
