Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Kremlinul a respins categoric, pe 9 iulie 2026, posibilitatea instituirii unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, propunere ridicată cu o zi înainte de președintele american Donald Trump, potrivit Mediafax. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat că o astfel de măsură ar echivala cu implicarea directă a NATO în conflict.
Declarația lui Trump de la summitul NATO din Ankara
Întrebarea a apărut miercuri, în timpul unei întâlniri publice dintre Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la summitul NATO desfășurat la Ankara. Un jurnalist l-a întrebat pe liderul american dacă este pregătit să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. „Dacă este necesar, da”, a răspuns Trump.
Ulterior, președintele american și-a nuanțat poziția, precizând că o astfel de opțiune nu ar fi neapărat luată în calcul, întrucât Statele Unite urmăresc o rezoluție completă a conflictului, nu doar o înghețare a acestuia.
Reacția dură a Kremlinului
„Aceasta este o declarație nouă. Nu au existat astfel de declarații până acum. Nimeni nu a discutat anterior problema închiderii spațiului aerian”, a declarat Dmitri Peskov într-o conferință de presă, potrivit RomaniaTV.
🗞️ Citește și Acestea
Oficialul rus a subliniat că o zonă de interdicție aeriană ar presupune operațiuni militare ale unei țări membre NATO pe teritoriul ucrainean, exact scenariul pe care Moscova spune că vrea să îl prevină prin ceea ce numește „operațiunea militară specială”. Peskov a mai precizat că Vladimir Putin și Donald Trump nu au avut o convorbire telefonică după summitul de la Ankara, deși președintele rus rămâne, potrivit acestuia, deschis dialogului.
Amenințări indirecte la adresa flancului estic NATO
Contextul tensionat este alimentat și de atacurile ucrainene tot mai frecvente asupra rafinăriilor și porturilor rusești. Potrivit Stiripesurse, Kremlinul a transmis, prin surse apropiate, că o eventuală escaladare a loviturilor asupra infrastructurii rusești ar putea determina o extindere a zonei de securitate declarate de Moscova.
Declarația survine în paralel cu avertismente privind o posibilă vizare a unor baze NATO din România și statele baltice, în cazul unei escaladări majore a conflictului. Aceste scenarii rămân, deocamdată, la nivel de amenințări transmise prin canale neoficiale, fără o confirmare directă din partea oficialilor de la Kremlin.
Ce urmează în relația Washington–Moscova
Trump a declarat anterior că intenționează să discute telefonic cu Putin despre posibile căi de rezolvare a conflictului din Ucraina, însă o astfel de convorbire nu a avut loc încă după summitul de la Ankara. Poziția Casei Albe rămâne ambiguă: pe de o parte, președintele american a lăsat deschisă opțiunea unei zone de interdicție aeriană, pe de altă parte a insistat că obiectivul rămâne un acord de pace complet, nu o simplă înghețare a liniei frontului.
Reacția Moscovei arată că orice implicare militară directă a NATO, chiar și sub forma unei zone de interdicție aeriană, este considerată de Kremlin drept o linie roșie. Discuțiile dintre cele două părți urmează să continue, pe fondul unei presiuni tot mai mari pentru o soluție diplomatică.
–
