Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fosta vicepreședintă americană Kamala Harris a criticat dur președintele Donald Trump pentru atacurile asupra Iranului, acuzându-l că trage Statele Unite într-un război pe care americanii nu îl doresc. Harris a calificat operațiunea militară drept „imprudență îmbrăcată în hotărâre”.
Poziție fermă împotriva intervenției militare.
„Să fiu clară: mă opun unui război de schimbare a regimului în Iran, iar trupele noastre sunt puse în pericol pentru războiul pe care Trump a ales să îl declanșeze”, a scris Kamala Harris într-o declarație distribuită pe platforma socială X, conform The Hill. Fosta vicepreședintă a numit loviturile conduse de SUA asupra Iranului „o provocare periculoasă și inutilă”.
Harris l-a acuzat pe contracandidatul său la alegerile prezidențiale din 2024 că a mințit în campanie când a promis să încheie războaie, nu să le înceapă. „Apoi, anul trecut, a spus că am distrus programul nuclear al Iranului. Și asta a fost o minciună”, a subliniat fosta vicepreședintă, potrivit informațiilor raportate.
În declarația sa, Harris a precizat că ea și fostul second gentleman Doug Emhoff „se vor ruga pentru toți soldații și militarii curajoși” și că aceștia „merită un comandant-șef care ia decizii în chestiuni de război și pace cu aceeași stabilitate și disciplină pe care trupele noastre o arată în fiecare zi”.
🗞️ Citește și Acestea
Critici privind lipsa autorizației Congresului.
Harris a calificat loviturile drept „neînțelepte, nejustificate și nesprijinite de poporul american”, subliniind că Trump nu a obținut aprobarea Congresului pentru a ataca Iranul. „Nu există nicio echivocă în opoziția noastră față de războiul ales de Donald Trump, iar Congresul trebuie să folosească toate puterile disponibile pentru a împiedica ca acesta să ne implice mai mult în acest conflict”, a declarat ea.
Conform unui sondaj YouGov efectuat pe 28 februarie, doar 33 la sută din adulții americani au aprobat atacurile SUA asupra Iranului, în timp ce 45 la sută dintre ei au dezaprobat acțiunea militară, potrivit Al Jazeera.
Poziția Kamala Harris contrastează cu declarațiile sale din perioada campaniei prezidențiale din octombrie 2024, când a numit Iranul „cel mai mare adversar” al Americii într-un interviu acordat emisiunii 60 Minutes. Ea a acuzat țara din Orientul Mijlociu că are „sânge american pe mâini”, însă acum critică metoda aleasă de Trump pentru abordarea amenințării iraniene.
Context al operațiunii militare americano-israeliene.
SUA și Israelul au început operațiunea la scară largă sâmbătă, 28 februarie 2026, vizând facilități de comandă și control ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, situri de lansare a rachetelor balistice și drone, aeroporturi militare și sisteme de apărare aeriană iraniene. Misiunea comună a ucis peste 200 de persoane în Iran și a lăsat aproape 750 de răniți, conform Crucii Roșii Iraniene pentru televiziunea de stat.
Forțele Aeriene Israeliene au efectuat cel mai mare survol militar din istoria Israeli Defense Forces, cu peste 200 de avioane care au atacat siturile de rachete ale Iranului. IDF a declarat că au fost lovite peste 500 de ținte, inclusiv lansatoare de rachete iraniene și sisteme de apărare aeriană.
Loviturile au avut loc după săptămâni de tensiuni crescute și negocieri privind programul nuclear iranian care au rămas într-un impas. Trump a avertizat că ia în considerare o lovitură limitată și a precizat că orice conflict nu va fi unul de durată, însă declarațiile sale au stârnit îngrijorări cu privire la un posibil război prelungit de schimbare a regimului.
Reacțiile politice din Statele Unite au fost profund împărțite, republicanii ralându-se în mare parte în sprijinul lui Trump, în timp ce democrații au eșuat să ofere un mesaj unitar de opoziție, mulți temându-se de consecințele politice ale unei poziții ferme împotriva operațiunii militare.
