Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a adoptat în ultimele săptămâni, în procedură de urgență, mai multe legi cerute de jaloanele PNRR, iar cel puțin două dintre ele, Legea ANI și Strategia Națională pentru Biodiversitate, au ajuns deja la Curtea Constituțională, în timp ce Codul Urbanismului rămâne ținta criticilor din mediul de afaceri, potrivit HotNews. Miza financiară a celor trei acte normative depășește, cumulat, două miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile.
Codul Urbanismului, adoptat după șapte ani de dezbateri
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor a fost promulgat pe 4 august, după aproape șapte ani de discuții și controverse. Legea reunește 21 de acte normative distincte și reprezintă jalonul cu numărul 315 din PNRR, evaluat la aproximativ 972 de milioane de euro.
Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că noua reglementare „aduce simplificări substanțiale în domeniul construcțiilor” și reduce durata de emitere a unei autorizații de construire la aproximativ 65 de zile, față de opt luni în prezent.
Nu toată lumea este mulțumită de forma finală. Mai multe voci din presa economică au atras atenția că legea a fost votată în ritm accelerat, sub presiunea termenului-limită din PNRR, și că unele prevederi legate de relațiile dintre dezvoltatori și cumpărători, aduse în discuție inclusiv de scandalul imobiliar Nordis, nu clarifică suficient modul în care sunt tratate avansurile încasate sau diferența dintre persoanele fizice și investitorii calificați.
🗞️ Citește și Acestea
Legea ANI, contestată la CCR pentru extinderea declarațiilor de avere
A doua lege aflată în centrul disputelor este cea privind reforma Agenției Naționale de Integritate, adoptată de Senat pe 5 august, cu 105 voturi pentru. Inițiativa este legată de Jalonul 431 din PNRR, privind consolidarea legislației în domeniul integrității.
Una dintre prevederile cele mai contestate extinde obligația de completare a declarațiilor de avere și de interese de la demnitar la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională, argumentând că formularea nu oferă criterii obiective pentru identificarea persoanei vizate și că extinderea răspunderii contravenționale asupra unei persoane fără funcție publică, doar pe baza unei legături afective, reprezintă o formă agravată a unui viciu de neconstituționalitate constatat deja de CCR în 2025. Legea a fost contestată separat și de USR și PNL, care au criticat alte amendamente introduse în Parlament.
Strategia pentru Biodiversitate, jalon de aproape un miliard de euro
A treia lege legată direct de PNRR este Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, adoptată definitiv de Senat cu 79 de voturi pentru, 30 împotrivă și 13 abțineri. Documentul reprezintă un jalon evaluat la aproximativ 972 de milioane de euro, cu termen de publicare în Monitorul Oficial până la 31 august.
Dezbaterile din Parlament au fost marcate de acuzații reciproce între PSD, USR și AUR. USR a susținut că amendamentele PSD au redus obiectivele de mediu pentru 2030, în timp ce PSD a respins acuzațiile, afirmând că modificările au făcut țintele mai realiste pentru fermieri. AUR a votat împotriva proiectului și a sesizat, la rândul său, Curtea Constituțională.
De ce s-a ajuns la acest ritm legislativ
Presiunea din spatele celor trei legi are o explicație directă: neîndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR atrage penalități financiare în cadrul mecanismului european de monitorizare. În cazul Codului Urbanismului, documentele oficiale citate de presa de specialitate estimau o penalizare de peste 1,17 miliarde de euro în situația nerespectării termenului asumat pentru trimestrul al doilea din 2026.
Acest calendar strâns explică, potrivit mai multor comentatori economici, ritmul accelerat al adoptării: proiectele au parcurs comisiile parlamentare și plenul în câteva zile, cu sute de amendamente depuse uneori peste noapte, ceea ce a alimentat criticile privind calitatea tehnică a textelor legislative.
Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizărilor legate de Legea ANI și de Strategia pentru Biodiversitate, decizia influențând direct calendarul de promulgare și, implicit, momentul în care România poate solicita tranșele aferente din PNRR. Codul Urbanismului rămâne, la rândul lui, sub observația mediului de afaceri, în special în privința tranziției autorizațiilor de construire către Primăria Generală a Capitalei, prevăzută să se aplice integral de la 1 ianuarie 2028.
