Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dragoș Damian, director general al Terapia Cluj și director executiv al PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România), avertizează că România se îndreaptă spre o inflație de 15% în 2026, cauzată nu de factori externi invocați de economiști, ci de o creștere generalizată a prețurilor, de colapsul producției locale și de economia subterană, conform datelor BNR citate de Agerpres.
Cum a ajuns România la cea mai mare inflație din UE
România înregistrează deja o inflație de aproape trei ori mai mare decât media din Uniunea Europeană. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a urcat la 10,71% în aprilie 2026, de la 9,87% în luna martie.
Banca Națională a României și-a revizuit și ea prognoza pentru finalul anului: 5,5% la decembrie 2026, față de 3,9% estimat anterior. Totuși, Damian respinge această proiecție drept optimistă și consideră că evoluția reală va fi net mai rea.
„Lăsați poveștile de adormit copiii seara la televizor care vă sunt servite de geniile din analiza economică”, scrie Damian într-un comentariu publicat recent, subliniind că oamenii simt în fiecare zi realitatea la casele de marcat.
🗞️ Citește și Acestea
De ce nu e vina nici războiului, nici energiei, nici TVA-ului
Omul de afaceri demontează pe rând argumentele cele mai des invocate:
Inflația din Uniunea Europeană, în ansamblul ei, se situează în jurul valorii de 2%, deși și celelalte state membre sunt expuse acelorași șocuri externe — război, prețuri la energie, dobânzi ridicate. Prin urmare, susține Damian, cauzele reale sunt interne.
Creșterea TVA de la 9% la 11% explică o scumpire marginală. Practic, un produs de 109 lei ar fi trebuit să ajungă la 111 lei, nu la 150 de lei. Diferența nu poate fi justificată prin niciun calcul fiscal.
Cursul euro-leu a fost, paradoxal, una dintre cele mai stabile variabile din ultimii cinci ani. Nici el nu poate explica explozia de prețuri.
Adevărata problemă, argumentează Damian, este tripla combinație toxică: creșteri de prețuri fără justificare economică pe toate segmentele de consum, prăbușirea producției locale care amplifică dependența de import și economia subterană — evaziune fiscală și muncă la negru — care distorsionează piața și reduce baza de impozitare.
Pași mici, acumulare uriașă
Damian oferă o radiografie concretă a modului în care s-a construit această inflație. Totul a început cu ajustări insesizabile: o chiflă de la 2 la 2,50 lei, o înghețată de la 10 la 11 lei, o apă la jumătate de la 4,50 la 5 lei, o cafea de la 6 la 8 lei.
Calculat în procente, fiecare dintre acești pași individuali pare minor. Agregați, pe toată economia și pe parcursul mai multor ani, efectul cumulativ este cel care explică saltul de la 8,5% inflație în 2025 la perspectiva a 15% în 2026.
Românii, la rândul lor, au contribuit involuntar la acest ciclu: au cumpărat la prețuri ridicate alimente pe care le-au aruncat și bunuri de consum pe care nu le-au folosit. Damian estimează că numai cumpărăturile de Paști din 2026 au adăugat 1–1,5 puncte procentuale la inflație.
Ce urmează
Prognozele oficiale rămân mai optimiste decât estimările sectorului privat. BNR anticipează o temperare a inflației în a doua parte a anului, ajungând la 5,5% la finalul lui 2026, dar analiști independenți și avertismente venite din mediul de afaceri sugerează că presiunile pe prețuri sunt structurale și nu vor ceda rapid.
România se află la o răscruce: fără o combatere serioasă a economiei subterane și fără o relansare a producției locale, inflația ridică nu doar costul vieții, ci erodează și puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor reale, indiferent de creșterile nominale acordate.
📊 CIFRE CHEIE:
- 10,71% — rata anuală a inflației în aprilie 2026 (INS)
- 15% — estimarea Dragoș Damian pentru finalul anului 2026
- 5,5% — prognoza revizuită a BNR pentru decembrie 2026
- 2% — media inflației în Uniunea Europeană
- 1–1,5% — inflația generată doar de cumpărăturile de Paști 2026
