Peter Magyar, prim-ministrul Ungariei, a anunțat marți, 2 iunie 2026, cu ocazia unei vizite oficiale la Berlin, că la summitul Grupului de la Vișegrad programat pentru 23 iunie le va propune partenerilor ceh, polonez și slovac o extindere semnificativă a formatului regional, potrivit Agerpres. Printre statele vizate se numără și România.
Ce a propus Magyar la Berlin
În cadrul conferinței de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz, premierul ungar a declarat că intenționează să propună invitarea Austriei, Germaniei, dar și a Croației, Sloveniei și României în cadrul unui nou format regional extins.
„Haideți să construim împreună o Europă Centrală puternică”, a declarat Magyar, precizând că domeniile de cooperare vizate ar fi infrastructura, economia și cultura.
Este a doua oară în luna mai-iunie 2026 când Magyar avansează public această idee. Pe 20 mai, la Varșovia, în cadrul unei conferințe comune cu premierul polonez Donald Tusk, el anunțase deja că Ungaria dorește relansarea V4 și transformarea sa într-un mecanism mai larg. Tusk răspunsese atunci entuziast.
Ce este Grupul de la Vișegrad și de ce contează extinderea
Grupul de la Vișegrad (V4) este o alianță regională de cooperare creată în 1991 de Ungaria, Polonia și fosta Cehoslovacie. Scopul inițial a fost coordonarea eforturilor de integrare în NATO și Uniunea Europeană. Astăzi, formatul include Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia.
🗞️ Citește și Acestea
V4 nu este o organizație supranațională cu instituții proprii, ci un forum de consultare și coordonare pe teme de politică europeană, infrastructură, energie, securitate, economie și cultură. La apogeul său, a fost considerat unul dintre cele mai influente blocuri regionale din Uniunea Europeană.
În ultimii ani, cooperarea din cadrul V4 a fost afectată de divergențe politice profunde, amplificate de războiul din Ucraina. Orbán a izolat Ungaria din punct de vedere diplomatic față de partenerii regionali.
Contextul strategic din spatele propunerii
Sosirea lui Peter Magyar la putere în Ungaria marchează o ruptură netă față de era Orbán. Noul premier încearcă să repoziționeze Ungaria ca actor pro-european și să reconstruiască punțile cu aliații din regiune.
Propunerea de extindere a V4 vine tocmai în acest context: Magyar vrea să transforme grupul dintr-un format diminuat, afectat de tensiunile politice, într-un bloc central-european cu o greutate mai mare în mecanismele de decizie ale UE.
Dacă inițiativa ar fi acceptată de liderii ceh, polonez și slovac, s-ar constitui un format cu 7–9 state din Europa Centrală, incluzând și Germania — o putere economică majoră. Aceasta ar transforma semnificativ echilibrele politice din interiorul Uniunii Europene.
Ce ar însemna pentru România
România nu a fost membră a V4 niciodată, iar includerea sa în acest format extins ar reprezenta o schimbare strategică de poziționare în arhitectura politică europeană.
Pe de o parte, apartenența la un bloc central-european puternic ar amplifica vocea României în negocierile privind bugetul UE, fondurile de coeziune și politica energetică. Pe de altă parte, asocierea cu state care au avut recent divergențe cu Bruxelles-ul pe teme de stat de drept ar putea genera și un anumit disconfort diplomatic.
Summitul V4 din 23 iunie va clarifica dacă propunerea maghiară are sprijinul celorlalți membri fondatori sau dacă rămâne, deocamdată, la nivel de viziune.
CE URMEAZĂ:
- 23 iunie 2026: Summit V4 la Budapesta, unde Magyar va înainta propunerea formal
- Reacțiile Cehiei, Poloniei și Slovaciei, esențiale pentru viabilitatea inițiativei
- Poziția oficială a României, așteptată după summit
