Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernele folosesc inflația pentru a reduce dezechilibrele economice prin dobânzi real negative, iar românii nu simt imediat cum le sunt transferate costurile, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, la o conferință de specialitate din noiembrie 2025. România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB în 2024, potrivit Eurostat.
Represiunea financiară: Ce înseamnă și cum funcționează.
Conceptul de represiune financiară descrie utilizarea inflației de către stat pentru a reduce datoriile publice, a explicat Codîrlașu la evenimentul „Viitorul sistemului financiar în noul context naţional şi global„. „Guvernele iubesc inflația, vor inflație pentru că astfel își acoperă dezechilibrele create, iar prin inflație practic omul nu simte când i se iau banii„, a subliniat președintele CFA România.
Cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, România a avut anul trecut o creștere economică de doar 0,7%, în ciuda unui impuls fiscal spectaculos. Acest dezechilibru masiv forțează acum Guvernul să implementeze măsuri de corecție pentru a atinge ținta de 7% din PIB agreată cu Comisia Europeană pentru 2025, notează Europa Liberă.
Dobânzi negative și iluzie monetară.
Mecanismul represiunii financiare devine evident când dobânzile reale sunt negative. Cu o inflație care a ajuns aproape de 10% în septembrie 2025 și dobânzi sub 7%, economisitorii pierd putere de cumpărare fără să observe imediat. „Primesc o dobândă, dar dobânda aia valorează mai puțin, nu le acoperă pierderea de putere de cumpărare prin inflație„, a precizat expertul.
🗞️ Citește și Acestea
Codîrlașu a atras atenția că, în medie, în ultimii 10 ani, cei care au ținut bani în conturi au pierdut în termeni reali. Categoriile cele mai vulnerabile sunt pensionarii și salariații cu venituri minime, care nu au instrumente de protecție împotriva inflației.
Cum se pot proteja românii.
Finanțistul recomandă active care oferă protecție la inflație: acțiuni (equity), imobiliare, AUR și bitcoin. Aceste clase de active au atins maxime istorice la nivel global tocmai pentru că investitorii instituționali percep tentația guvernelor de a folosi inflația pentru reducerea deficitelor și datoriilor publice.
Problema credibilității și a pierderii încrederii.
„Când am fost la negocieri, nu ne-a mai crezut nimeni că reducem cheltuielile și ne-au zis ‘show me the money’„, a explicat Codîrlașu, referindu-se la negocierile cu instituțiile europene. România a fost nevoită să mărească taxele pentru a demonstra angajamentul de reducere a deficitului, după ce bugetul aprobat în februarie pentru 7% deficit a fost contrazis brutal de realitate la doar două luni.
Comisia Europeană a revizuit în mai 2025 estimarea de deficit la 8,6% din PIB pentru acest an, avertizând că reforma fiscală promisă încă nu a fost implementată. Datoria publică este proiectată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% în 2026.
Ce urmează pentru economie.
Populația vulnerabilă va suporta costul ajustării pentru următorii 3-4 ani, a avertizat președintele CFA România. Guvernul va trebui să continue să reducă cheltuielile și să implementeze reformele structurale promise pentru a recâștiga credibilitatea pierdută. „Asemenea comportament duce la pierderea de credibilitate pe termen lung, și vedem această pierdere de credibilitate și în dobânzile mari„, a concluzionat Adrian Codîrlașu.
