Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pe 23 iulie pronunțarea deciziei definitive în procesul deschis Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților, într-un litigiu cu miza estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei, potrivit Cotidianul.ro.
Noul termen, stabilit pentru 6 august
Instanța supremă a fixat următorul termen de judecată pentru 6 august, dată la care ar urma să fie pronunțată soluția definitivă în dosar. Amânarea vine după ce recursul Guvernului fusese deja judecat pe 9 iulie, iar pronunțarea inițială fusese programată pentru 23 iulie.
Miza dosarului rămâne aceeași: aproximativ 4,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro, sumă pe care Executivul ar trebui să o aloce pentru achitarea restanțelor salariale ale magistraților.
Ce a decis deja Curtea de Apel București
Litigiul a pornit de la acțiunea depusă de Înalta Curte împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, pentru refuzul de a aloca fondurile necesare achitării unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis integral cererea instanței supreme și a obligat Executivul să facă toate demersurile bugetare necesare pentru plata sumelor restante.
🗞️ Citește și Acestea
Hotărârea impune Guvernului un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei pentru a plăti restanțele. În caz contrar, Executivul riscă o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie, plus penalități de 1% pe zi din suma datorată, penalități pe care premierul interimar Ilie Bolojan le-a estimat anterior la aproximativ 9 milioane de euro pe zi.
Guvernul a cerut sesizarea CCR și a CJUE
În faza de recurs, judecată pe 9 iulie, reprezentantul Executivului a solicitat Înaltei Curți să sesizeze Curtea Constituțională cu o excepție privind mai multe articole din legea contenciosului administrativ, pentru a clarifica dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare peste sumele prevăzute prin legea bugetului.
Guvernul a mai cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, precum și suspendarea procesului până la un răspuns din partea instanței europene. Reprezentantul Executivului a susținut, în pledoaria pe fond, că hotărârea Curții de Apel este nelegală întrucât obligă Guvernul să aloce fonduri unei singure categorii profesionale, iar termenul de 10 zile ar fi „mult prea scurt” pentru punere în aplicare.
Cu o săptămână înainte de judecarea recursului, premierul Ilie Bolojan sesizase deja Curtea Constituțională privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și instanța supremă. „Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a spus Bolojan, potrivit Cotidianul.ro.
De unde vin restanțele salariale
Sumele aflate în dispută provin din majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General, aplicată retroactiv începând cu anul 2018. Proiectul de buget transmis Parlamentului în martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu circa 50% mai mult decât în anul precedent, sumă destinată tocmai acoperirii acestor restanțe.
Guvernul a decis însă amânarea parțială a plăților, redirecționând o parte din fonduri către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD, o decizie care a alimentat direct conflictul cu instanța supremă.
Miza: bani, dar și separarea puterilor în stat
Litigiul depășește disputa strict financiară dintre Guvern și magistrați. Înalta Curte, prin acțiunea semnată de președinta Lia Savonea, susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neonorate de peste zece ani și acuză Executivul de încălcarea principiului separației puterilor în stat.
Guvernul, la rândul său, a argumentat prin sesizarea CCR că instanțele judecătorești nu au competența de a decide modul în care sunt repartizate resursele bugetului de stat, calificând intervenția instanței drept o „ingerință directă” în atribuțiile exclusive ale Executivului și Parlamentului.
Decizia Înaltei Curți va rămâne suspendată până pe 6 august, când instanța urmează să pronunțe soluția definitivă în dosar. Rămâne deschisă întrebarea aplicării practice a hotărârii, în contextul unui Guvern care funcționează cu atribuții limitate, ca urmare a demiterii sale prin moțiune de cenzură, și al unui buget de stat aflat deja sub presiune.
