Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Guvernului și a menținut decizia Curții de Apel București prin care Executivul este obligat să adopte normele de aplicare ale Legii nr. 3/2021 privind prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale, potrivit Antena3.
Cinci ani de blocaj administrativ pentru o lege esențială
Decizia instanței supreme este definitivă și pune capăt unei perioade de peste cinci ani în care Legea nr. 3/2021, act normativ care vizează prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale, a rămas fără efecte concrete, în lipsa normelor metodologice de aplicare.
Victoria în instanță aparține Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), organizație care a contestat în justiție întârzierea îndelungată a Guvernului în adoptarea normelor necesare punerii în practică a legii. „Decizia ÎCCJ confirmă argumentul central formulat de FACIAS pe parcursul procesului, potrivit căruia Guvernul are obligația legală de a adopta normele necesare aplicării unei legi votate de Parlament și nu poate bloca efectele acesteia prin inacțiune”, se arată în relatarea Jurnalul.ro.
Un focar cu patru decese a scos la iveală vulnerabilitățile sistemului
Lipsa unui cadru unitar de prevenție și control al infecțiilor nosocomiale a avut consecințe concrete în spitalele din România. Un exemplu recent este focarul confirmat în martie 2026, în secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț, unde dintre cei șapte pacienți infectați raportați oficial, patru au decedat.
🗞️ Citește și Acestea
Conducerea unității sanitare a recunoscut la momentul respectiv că supraaglomerarea secției făcea imposibilă efectuarea unei dezinfecții corespunzătoare, situație care ilustrează riscurile reale generate de absența unor proceduri standardizate la nivel național.
România raportează sub 1% infecții nosocomiale, față de peste 7% media europeană
Datele oficiale indică o rată a infecțiilor nosocomiale de sub 1% în România, în timp ce media europeană depășește 7%, diferență care, potrivit specialiștilor citați de Ziarul Evenimentul, nu reflectă spitale mai sigure, ci o capacitate deficitară de identificare și raportare corectă a cazurilor.
Lipsa normelor metodologice a permis ca subraportarea, rezistența la antibiotice și măsurile insuficiente de prevenție să rămână probleme nerezolvate, în ciuda existenței cadrului legislativ încă din 2021.
ÎCCJ: obligația legală a Guvernului nu poate fi evitată prin inacțiune
Înalta Curte a reținut, în motivarea deciziei, că Executivul are obligația legală de a adopta normele necesare punerii în aplicare a unei legi adoptate de Parlament și că nu poate bloca efectele acesteia prin pasivitate administrativă. Hotărârea Curții de Apel București, menținută acum definitiv, stabilește un precedent clar privind răspunderea Guvernului față de actele normative aflate deja în vigoare.
FACIAS cere implementare imediată și anunță monitorizare continuă
În urma hotărârii definitive, FACIAS a solicitat Guvernului adoptarea de urgență a normelor metodologice, subliniind că pacienții au dreptul la măsuri reale de protecție împotriva infecțiilor asociate actului medical. Organizația a anunțat că va monitoriza modul în care autoritățile pun în aplicare decizia instanței și va informa public asupra evoluțiilor din acest dosar.
Potrivit legii, viitoarele norme vor obliga spitalele publice și private să raporteze transparent numărul real de infecții nosocomiale și vor introduce sancțiuni pentru unitățile medicale care omit sau falsifică raportările, de la amenzi contravenționale până la retragerea avizului sanitar de funcționare.
–
