Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis marți, 2 iunie 2026, un comunicat în care califică actualul proiect al legii salarizării drept „profund viciat” și solicită viitorului Guvern deschiderea unui dialog instituțional real cu sistemul judiciar, potrivit Digi24. Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, avertizează că proiectul poate genera noi litigii, blocaje în justiție și reduceri semnificative ale veniturilor magistraților, estimate între 15% și 40%, iar în unele funcții de conducere chiar peste 40%.
Instanța supremă: proiectul adâncește inechitățile din sistemul bugetar
ÎCCJ susține că proiectul de act normativ este viciat de la bun început, deoarece, deși invocă în mod formal principiile legalității, nediscriminării și egalității, în practică demonstrează că se vor adânci inechitățile dintre categoriile de personal din sectorul bugetar.
Judecătorii afirmă că revendicările lor vor fi susținute cu toate instrumentele legale disponibile, fără a exclude alte forme de acțiune. Instanța supremă consideră necesară așteptarea instalării noului Guvern pentru ca dezbaterea să poată deveni un dialog instituțional real.
„În acest moment, considerăm necesară așteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituțional real și constructiv cu factorii decidenți”, transmite ÎCCJ în comunicatul oficial.
🗞️ Citește și Acestea
Opt critici constituționale față de proiectul Ministerului Muncii.
ÎCCJ formulează în documentul transmis Ministerului Justiției opt categorii distincte de critici juridice, acoperind practic întreaga arhitectură a proiectului.
Prima critică vizează încălcarea principiului separației puterilor în stat. Coeficienții propuși pentru funcțiile reprezentative ale autorității judecătorești, inclusiv pentru funcțiile de la nivelul ÎCCJ, nu reflectă poziția constituțională a acestora și nu asigură o ierarhizare corespunzătoare în raport cu funcțiile similare din celelalte puteri ale statului.
O a doua critică de fond privește independența financiară a magistraților, garantată de articolul 124 din Constituție. Proiectul transferă către Guvern stabilirea valorii de referință utilizate la calculul salariilor, fără criterii obiective și verificabile și fără implicarea Consiliului Superior al Magistraturii. Instanța supremă susține că independența justiției presupune ca elementele esențiale ale salarizării să fie stabilite prin lege, nu prin decizii ulterioare ale executivului.
Diferența salarială tranzitorie, apreciată drept iluzie.
Un alt element criticat sever este mecanismul „diferenței salariale tranzitorii”, prevăzut ca instrument de atenuare a reducerilor salariale până la 31 decembrie 2031.
ÎCCJ arată că această componentă este, în practică, golită de conținut: orice evoluție firească în carieră — promovare, transfer, ocuparea unei funcții de conducere sau trecerea într-o gradație superioară — determină automat pierderea diferenței salariale și aplicarea integrală a noii grile. Efectul pervers ar fi că magistrații nu ar mai avea stimulente pentru promovare, ceea ce ar putea bloca efectiv activitatea instanțelor și parchetelor.
Proiectul creează totodată două regimuri salariale paralele: magistrații aflați deja în funcție beneficiază de protecție tranzitorie, în timp ce judecătorii și procurorii numiți după intrarea în vigoare a legii vor fi plătiți exclusiv conform noii grile, fără nicio compensație.
Context: jalonul PNRR și acordul politic.
Adoptarea noii legi a salarizării reprezintă un jalon major asumat de România prin PNRR, cu termenul limită 1 iulie 2026, potrivit acordului politic semnat de PSD, PNL, USR și UDMR sub coordonarea Administrației Prezidențiale.
Presiunile sunt considerabile, iar reacția ÎCCJ survine într-un moment în care proiectul publicat de Ministerul Muncii a generat o mobilizare fără precedent în sistemul judiciar: președinții a 163 de judecătorii — adică 92% din total — și ai 50 de tribunale au semnat protestul față de propunerile din proiect, potrivit Asociației Forumul Judecătorilor din România.
Decizia finală aparține Parlamentului, care trebuie să adopte legea în actuala sesiune parlamentară, ce se încheie la finalul lunii iunie 2026.
