Alexandru Bălan, fost director-adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, a fost trimis în judecată în România pentru tentativă la trădare și divulgarea unor informații clasificate, potrivit documentelor judiciare analizate de G4Media. Extrădat la Chișinău în aprilie 2026, grațiat ulterior de președinta Maia Sandu și inclus într-un schimb de prizonieri care l-a dus în Belarus, Bălan rămâne protagonistul unuia dintre cele mai sensibile dosare de securitate națională instrumentate de DIICOT în ultimii ani.
Ofițer de rang înalt cu acces la secrete ale SRI și NATO.
Ancheta DIICOT a debutat după o sesizare a Serviciului Român de Informații privind activități de divulgare neautorizată a unor informații clasificate.
Alexandru Bălan nu era un funcționar obișnuit. Acesta a condus Direcția Generală de Contraspionaj a SIS Moldova și a ajuns ulterior director-adjunct al instituției. În această calitate, a participat ani la rând la activități de cooperare cu SRI, inclusiv la schimburi de informații privind spațiul ex-sovietic și activitatea serviciilor secrete ruse, având acces la evaluări operative care vizau Federația Rusă.
Anchetatorii consideră că eventuala transmitere a acestor informații către structuri afiliate Belarusului sau Federației Ruse ar fi avut consecințe directe asupra intereselor de securitate ale României.
Confirmarea din Cehia: ofițerul belarus s-a identificat oficial față de serviciile cehe.
Unul dintre pilonii centrali ai dosarului provine nu din România, ci dintr-un răspuns oficial al Republicii Cehe la un ordin european de anchetă.
🗞️ Citește și Acestea
Autoritățile cehe au confirmat că Mikalai Dukshta, unul dintre interlocutorii lui Bălan la Budapesta, este ofițer al KGB Belarus și că s-a prezentat oficial ca reprezentant al acestui serviciu la data de 22 noiembrie 2024 în fața serviciilor de securitate cehe. Această constatare a transformat o informație operativă românească într-o confirmare oficială transmisă de un stat membru UE.
Aproape 17 ore în apartamente conspirative la Budapesta.
Documentele descriu în detaliu cel puțin două întâlniri desfășurate în aprilie 2025 la Budapesta, în apartamente închiriate de Bălan, unele folosind identități fictive.
Pe 9 aprilie 2025, ofițerul belarus Uladzimir Varazhbitau a intrat singur în apartamentul lui Bălan și a rămas acolo 10 ore și 55 de minute, în timp ce alți ofițeri belaruși au rămas în afara locației cu rol pur logistic. A doua zi, întâlnirea a fost reluată, durând aproximativ șase ore.
Procurorii notează și că, în mai 2024, Bălan ar fi închiriat un apartament prin Airbnb folosind o identitate fictivă: numele, data de naștere și seria documentului introduse în sistem nu corespundeau identității sale reale.
Schimburi valutare imediat după întâlniri și 512 mesaje ignorate.
Pe 10 aprilie 2025, la scurt timp după întâlnire, Bălan a intrat succesiv în 11 case de schimb valutar din Budapesta, schimbând 1.500 de euro formați din 15 bancnote de 100 de euro. A doua zi a schimbat încă 1.400 de euro în același mod. Procurorii apreciază că modul în care au fost efectuate aceste operațiuni indică o remunerare din partea KGB Belarus.
Datele extrase din telefoanele sale relevă că, în timpul întâlnirii din 20 mai 2024, Bălan a primit în total 512 notificări și mesaje prin Telegram, Signal, WhatsApp și Facebook — și nu a răspuns practic la niciunul, comportament catalogat de anchetatori ca specific activităților operative conspirative.
SRI: documentele găsite puteau afecta securitatea României și a aliaților.
Cel mai sensibil aspect al dosarului privește documentele descoperite pe dispozitivele electronice ridicate de procurori, printre care și un fișier denumit „Mutre 2013″, care conținea referiri la presupuși colaboratori ai SRI, însoțite de fotografii.
SRI a evaluat oficial aceste materiale și a concluzionat că, în situația transmiterii lor către un stat nealiat sau unor exponenți ai unor puteri străine, „creează vulnerabilități și aduc atingere securității naționale a României, aliaților și partenerilor săi”.
SRI a mai apreciat că Bălan ar fi desfășurat „activități ostile la adresa României și a cetățenilor români, inclusiv demersuri ofensive de recrutare și de provocare a serviciilor de informații din România” — formulare care apare în mod repetat în argumentația DIICOT.
Dosarul continuă, deși Bălan e în Belarus.
Deși Alexandru Bălan a fost extrădat la Chișinău pe 24 aprilie 2026, inclus ulterior în schimbul de prizonieri și dus în Belarus, procesul din România nu s-a încheiat. Urmând termenul programat pentru 7 septembrie 2026 la Curtea de Apel București, instanța urmează să se pronunțe dacă informațiile la care Bălan a avut acces au fost sau nu puse la dispoziția structurilor de informații ale Belarusului — și, implicit, ale sferei de influență a Rusiei.
