Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției se întrunește marți, 23 decembrie, în prima ședință, urmând să examineze aspectele legislative și administrative care țin de competența Guvernului, a anunțat premierul Ilie Bolojan, potrivit G4Media. Decizia de înființare a comitetului a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, în contextul controverselor privind funcționarea sistemului judiciar românesc.
Structura și atribuțiile noului comitet.
Comitetul este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, fiind condus de un reprezentant al Cancelariei. Organismul are caracter consultativ, fără personalitate juridică, și va analiza efectele punerii în aplicare a reformelor justiției adoptate în 2022: Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și Legea nr. 305/2022 privind CSM, relatează HotNews.ro.
„Noi putem îmbunătăți aspecte de administrare. Sigur, noi, Guvernul, nu avem competențe directe pentru că e o altă formă de putere”, a explicat Bolojan luni seara. Premierul a precizat că executivul poate promova proiecte de lege sau poate face propuneri prin ministrul Justiției în ședințele Consiliului Superior al Magistraturii.
Contextul înființării: presiuni asupra sistemului judiciar.
Comitetul este înființat în contextul acuzațiilor grave lansate de actuali și foști magistrați privind situația din justiție, precum și al consultărilor inițiate de președintele Nicușor Dan cu reprezentanții sistemului judiciar, notează G4Media. Tensiunile au escaladat după ce șeful statului a anunțat intenția de a organiza un referendum printre magistrați privind funcționarea CSM.
🗞️ Citește și Acestea
Printre atribuțiile comitetului se numără analiza opiniilor formulate de asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de organizațiile nonguvernamentale. De asemenea, vor fi organizate întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv internaționale, cu competențe în domeniul justiției.
Procedură de lucru și comunicare publică.
Comitetul se va reuni ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului, în format fizic sau online. Deciziile vor fi adoptate prin consensul membrilor, iar în lipsa acestuia, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative, conform HotNews.ro.
Un aspect esențial menționat în decizie este că „comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta”. Acest lucru sugerează că executivul dorește un control strict asupra mesajelor transmise publicului privind reforma justiției.
Reacții și așteptări.
Analiștii politici apreciază că înființarea comitetului reprezintă o încercare a Guvernului Bolojan de a prelua inițiativa în dezbaterea despre reforma justiției, după ce președintele Nicușor Dan a deschis un dialog direct cu magistrații. Bolojan a declarat că „ar trebui” ca până la finalul lunii ianuarie grupul de lucru să vină cu propunerile de modificări legislative, potrivit HotNews.ro.
Reprezentanții societății civile au salutat intenția de a analiza efectele legilor justiției din 2022, despre care mulți magistrați susțin că au generat disfuncționalități majore. Rămâne de văzut însă dacă recomandările comitetului vor fi transpuse în modificări legislative concrete și dacă vor exista consultări reale cu toate părțile implicate.
Succesul demersului va depinde de capacitatea executivului de a găsi un echilibru între nevoia de reformă și respectarea independenței justiției, principiu fundamental al separației puterilor în stat.
