Guvernul condus de Ilie Bolojan susține adoptarea unui proiect de lege prin care fondurile de pensii private din Pilonul II ar putea investi în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, potrivit unei analize citate de Profit.ro.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis însă Guvernului și Parlamentului o serie amplă de obiecții de natură prudențială, socială și etică, avertizând că lipsa unor companii românești suficient de mari și lichide la bursă ar putea face ca economiile viitorilor pensionari să finanțeze, de fapt, industria militară a altor state.
Un consens politic rar, susținut de aproape toate partidele
Inițiativa legislativă, aflată la Senat, modifică Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și este semnată de parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR, AUR și minorități naționale, potrivit Gandul.ro.
Proiectul este motivat de nevoia de a mobiliza capital privat pentru industria de apărare, în contextul în care România a primit o alocare de 16,68 miliarde de euro prin Programul european SAFE, a doua cea mai mare sumă din Uniunea Europeană, după cea primită de Polonia.
Ce spune Guvernul despre principiile prudențiale
Executivul a transmis Parlamentului că susține adoptarea inițiativei, formulând în principal observații de tehnică legislativă, dar amintește că investițiile fondurilor de pensii trebuie să respecte reguli stricte.
🗞️ Citește și Acestea
„Politica investițională aferentă activelor fondurilor de pensii are la bază principii prudențiale vizând, între altele, diversificarea adecvată a portofoliilor, administrarea corespunzătoare a riscurilor, menținerea unui nivel adecvat de lichiditate și protejarea intereselor participanților”, se arată în poziția Guvernului.
ASF: fondurile de pensii au o funcție socială, nu militară
Autoritatea de Supraveghere Financiară a punctat riscul ca banii obligatorii ai celor aproximativ nouă milioane de participanți la Pilonul II să ajungă să susțină un sector cu randamente strâns legate de conflicte armate și tensiuni geopolitice.
„Fondurile de pensii private nu ar trebui să depindă nici direct, nici indirect de escaladarea conflictelor pentru obținerea de randamente”, susține ASF, într-un document care recomandă implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în decizia finală.
Instituția a subliniat și că participarea la Pilonul II este obligatorie, astfel că cei aproape nouă milioane de contribuabili nu au posibilitatea de a exclude sectorul apărării din propriile investiții, indiferent de convingerile lor etice.
Doar trei companii de la bursă ar putea fi eligibile
Cel mai concret argument al ASF ține de dimensiunea redusă a pieței locale. Din cei 347 de emitenți listați la Bursa de Valori București, doar cinci au ca obiect de activitate fabricarea de aeronave civile sau militare, iar dintre aceștia, numai trei sunt tranzacționați pe piața reglementată unde pot investi fondurile de pensii: Aerostar Bacău, IAR Brașov și Turbomecanica.
La Aerostar și IAR Brașov există acționari majoritari cu peste 60% din capital, ceea ce reduce numărul real de acțiuni disponibile pentru tranzacționare, iar Turbomecanica are o capitalizare bursieră de doar aproximativ 100 de milioane de lei. Prin comparație, activele fondurilor de pensii private administrau, la finalul lunii aprilie, aproximativ 217 miliarde de lei.
„Există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state”, avertizează ASF în analiza transmisă instituțiilor statului.
Ce prevede concret proiectul de lege
Legislația actuală permite administratorilor de fonduri de pensii să investească până la 50% din active în acțiuni tranzacționate pe piețe reglementate din România, Uniunea Europeană sau statele OCDE. Noul proiect adaugă explicit posibilitatea investițiilor în societăți din domeniul apărării, securității și armamentului convențional, inclusiv în tehnologii cu dublă utilizare civilă și militară.
Rămân interzise investițiile în companii implicate în arme controversate, precum minele antipersonal, munițiile cu dispersie sau armele chimice și biologice, interzise prin tratatele internaționale la care România este parte.
Proiectul mai prevede că normele ASF nu vor putea institui interdicții sectoriale generale care să blocheze aceste investiții, o prevedere la care instituția s-a opus explicit, considerând că i-ar limita capacitatea de a interveni pe viitor pentru protejarea participanților.
Ce urmează pentru proiectul de lege
Recomandarea ASF de a implica CSAT în analiza proiectului este susținută și de Consiliul Legislativ, care a emis deja un aviz negativ. Decizia finală rămâne, în această fază, la Parlament, unde inițiativa beneficiază de un sprijin politic transversal neobișnuit pentru un subiect legat de banii viitorilor pensionari.
–
