Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat joi, 5 martie, o ordonanță de urgență prin care prețurile la gaze naturale pentru consumatorii casnici rămân plafonate la maximum 0,31 lei/kWh pe tot parcursul anului următor, asigurând stabilitate pentru aproximativ 5 milioane de gospodării românești. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a numit această decizie „cel mai curajos act normativ în materie de protecție a consumatorilor casnici”, potrivit Digi24.
Noul mecanism de plafonare și prețurile stabilite.
Ordonanța de urgență privind măsurile aplicabile clienților finali casnici din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 introduce un sistem de reglementare pe întreg lanțul de aprovizionare. „Lucrăm la scenariul în care astăzi vom adopta în ședință de Guvern poate cel mai curajos act normativ în materie de protecție a consumatorilor casnici pe gaze naturale, un act normativ care ne va da garanția că timp de un an de zile vom avea un preț constant la consumatorul casnic de maxim 0,31 lei pe kilowatt”, a declarat joi dimineață ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la Digi24.
Conform noii scheme, prețul propus pentru producători este de 110 lei/MWh, față de 120 lei/MWh în prezent. Formula include tarif reglementat la transport de 15 lei/MWh, la distribuție de 69 lei/MWh și o marjă maximă de adaos la furnizor de 15 lei/MWh, potrivit G4Media.
Măsura se aplică nu doar consumatorilor casnici, ci și centralelor de cogenerare și termoficare care asigură încălzirea populației, precum și companiilor cu consum de până la 50.000 MWh pe an.
Trei argumente pentru menținerea plafonării.
Premierul Ilie Bolojan a explicat la finalul ședinței de guvern că decizia se bazează pe trei considerații majore. „Cel mai important document care a fost astăzi adoptat este cel legat de menținerea prețurilor la gaz pentru locuințele din România, deci pentru persoanele casnice, din luna aprilie a acestui an până în luna aprilie a anului următor”, a declarat șeful Executivului.
Primul argument vizează perspectivele sectorului energetic românesc. „Anul viitor România își va dubla aproape capacitatea de alimentare cu gaz, vom deveni practic independenți și cel mai bun moment pentru liberalizarea pieței de gaz și a nu exista șoc este când vom avea producție suficientă de gaz”, a subliniat Bolojan, conform Adevărul. În prezent, două treimi din consumul României provine din producția internă, iar o treime reprezintă importuri.
Al doilea motiv este legat de controlul inflației. „Una dintre țintele pe care ni le-am asumat este coborârea ratei inflației. Orice creștere de prețuri în zona de energie, la electricitate, combustibil sau gaz, înseamnă un impact important care are efecte legate de puseuri inflaționiste”, a explicat premierul.
Al treilea argument ține de contextul geopolitic internațional. „Situația din zona Golfului, unde inevitabil, datorită sincopelor în aprovizionarea piețelor globale cu țiței și gaz, chiar dacă UE sau România nu sunt dependente într-o măsură foarte mare de aprovizionarea din zonă, totuși, datorită faptului că prețurile pe aceste piețe se formează la nivel global, în mod inevitabil există efecte și asupra noastră”, a precizat Bolojan.
Planuri pentru scăderea prețurilor la energie electrică.
Pe lângă măsurile pentru gaze, premierul a anunțat că Guvernul pregătește un plan pentru reducerea prețurilor la energia electrică, care va fi prezentat până la sfârșitul lunii martie. „Avem un plan pe care l-am discutat cu domnul ministru, pe care îl vom anunța până la sfârșitul lunii martie, care urmărește scăderea prețurilor în zona de energie electrică. Această scădere nu se poate face de pe o zi pe alta, dar sunt câteva direcții importante pe care le-am discutat și pe care vom lucra”, a declarat Bolojan.
Măsurile vizează deblocarea capacităților de rețea prin desființarea Avizului Tehnic de Racordare, creșterea capacităților de stocare pentru reducerea prețurilor din orele de vârf și îmbunătățirea administrării companiilor de stat Nuclearelectrica și Hidroelectrica pentru mai multă eficiență.
Notificarea Comisiei Europene și contextul legislativ.
România trebuie să notifice oficial Comisia Europeană cu privire la proiectul de ordonanță de urgență, conform obligațiilor din Directiva privind gazele naturale, potrivit declarațiilor unui oficial al Executivului comunitar pentru Mediafax. Notificarea informală a fost deja transmisă, iar procedura oficială urmează să fie finalizată în zilele următoare.
Proiectul de act normativ a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Energiei pe 17 februarie 2026 și are drept scop „continuarea protejării consumatorilor casnici de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și trecerea treptată la o piață liberalizată”. Executivul urmărește ca „înainte de liberalizarea completă să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”.
Reacții și provocări economice.
Decizia vine în contextul creșterii prețurilor la combustibili pe piața internațională, determinate de conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea parțială a Strâmtorii Hormuz. Premierul a recunoscut că guvernul are posibilități limitate de intervenție în piața carburanților, dar a asigurat că se fac eforturi pentru limitarea impactului asupra economiei.
Ministrul Energiei a anunțat că, după reglementarea prețului pentru consumatorii casnici, specialiștii vor elabora „o proiecție clară” pe diverse scenarii și pentru companiile care au nevoie de protecție din partea statului, în condițiile în care creșterea prețurilor la gaze „influențează toate costurile”.
Măsura guvernamentală oferă predictibilitate economică pentru următorul an și contribuie la eforturile de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a economiei, în timp ce România se apropie de independența energetică în sectorul gazelor naturale.






















