Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a recunoscut că fosta coaliție pro-europeană, din care a făcut parte și PSD, a eșuat în obiectivul de a guverna bine România. Potrivit Mediafax, liderul PSD leagă direct ascensiunea AUR de modul în care fostul premier Ilie Bolojan a condus Guvernul.
Declarațiile au venit după ce Grindeanu a fost întrebat dacă partidele care s-au prezentat drept pro-europene au eșuat în încercarea de a construi un „cordon sanitar” în jurul formațiunilor considerate extremiste.
„Ilie Bolojan a eșuat ca prim-ministru”
Liderul social-democrat a admis explicit că responsabilitatea politică pentru rezultatele slabe ale guvernării nu îi aparține doar fostului premier, ci întregii foste coaliții, inclusiv PSD.
„Da, Ilie Bolojan a eșuat ca prim-ministru, iar coaliția în sine, fosta coaliție, care cuprindea și Partidul Social Democrat, a eșuat”, a declarat Sorin Grindeanu.
🗞️ Citește și Acestea
Președintele PSD a explicat că tocmai rezultatele slabe ale guvernării au determinat partidul să își schimbe strategia în primăvara acestui an, culminând cu retragerea de la guvernare și cu moțiunea de cenzură, prin care Cabinetul condus de Bolojan a fost demis pe 5 mai, cu 281 de voturi, mult peste pragul necesar de 233.
De la 18-20% la peste 35%: creșterea AUR, explicată de Grindeanu
Președintele PSD a susținut că, dacă fosta coaliție ar fi continuat să guverneze în aceeași formulă, ascensiunea AUR ar fi fost și mai accentuată. El leagă direct scorul electoral al formațiunii de George Simion de percepția publică asupra guvernării Bolojan.
„Nu, procentele vin de la guvernarea proastă a lui Ilie Bolojan. Vă rog să vă uitați: procentele AUR, în luna mai a anului trecut, erau undeva la 18-20%. Cu cât a guvernat mai mult Ilie Bolojan, cu atât AUR a trecut mai mult de 35%”, a spus liderul PSD, potrivit Digi24.
Un jurnalist i-a amintit lui Grindeanu că și PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan. Liderul social-democrat a respins interpretarea, invocând din nou motivul demiterii premierului.
„Doar că există un singur prim-ministru care a fost demis, ce să vezi, printr-un vot record în Parlament”, a replicat Grindeanu.
Ce arată sondajul IRES comandat de PSD
Declarațiile liderului PSD au fost făcute în contextul unui sondaj realizat de IRES, la comanda formațiunii social-democrate, potrivit căruia 92% dintre respondenți consideră că România traversează o criză politică. Potrivit Oficiul de Știri, dacă alegerile parlamentare ar avea loc în perioada sondajului, AUR ar obține 40% din voturile celor cu opțiune de vot exprimată, urmat de PSD, cu 21%, și PNL, cu 17%.
În privința responsabilității pentru criza actuală, 36% dintre respondenți au indicat toate partidele, 16% l-au numit pe Ilie Bolojan, iar câte 14% au menționat președintele și PSD. Sondajul mai arată că 66% dintre români nu îl mai doresc pe Bolojan la conducerea Guvernului, față de 32% care susțin continuarea mandatului acestuia.
Cine gestionează mai bine criza, potrivit românilor
Aceeași cercetare relevă un raport strâns între cei doi lideri politici aflați în prim-planul disputei. Întrebați cine gestionează mai bine situația politică actuală, 41% dintre respondenți l-au indicat pe Sorin Grindeanu, iar 38% pe Ilie Bolojan.
Sondajul a fost realizat în perioada 29 iunie – 2 iulie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.002 persoane, cu o marjă maximă de eroare de ±3,1%. Studiul arată totodată că 80% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar peste nouă din zece descriu climatul politic drept instabil.
Disputa dintre PSD și fosta coaliție
Grindeanu a avertizat că singura modalitate de a opri creșterea votului pentru partidele populiste este formarea rapidă a unui guvern stabil, capabil să gestioneze eficient problemele economice și sociale ale țării.
Declarațiile liderului PSD se adaugă unui șir de acuzații reciproce între PSD, PNL și USR, în contextul negocierilor tensionate pentru formarea unei noi majorități parlamentare și al discuțiilor privind o posibilă organizare de alegeri anticipate.
