Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Grecia se împrumută în prezent mai ieftin decât Franța pe termen de 10 ani, deși datoria sa publică este mult mai mare, arată o analiză Mediafax. România are o datorie mult mai redusă decât ambele state, dar plătește dobânzi semnificativ mai mari.
Randamentele s-au inversat față de nivelul datoriei
Pe 16 septembrie, randamentul obligațiunilor grecești pe 10 ani era de aproximativ 4,28%, în timp ce în Franța ajunsese la circa 4,52%. Diferența pare surprinzătoare dacă e comparată cu datoria publică: potrivit Eurostat, în primul trimestru din 2026 Grecia avea o datorie de 143,5% din PIB, față de 117,6% în Franța.
Explicația ține de direcția în care evoluează cele două datorii, nu doar de mărimea lor. Într-un singur an, raportul datorie-PIB al Greciei a scăzut cu 9,4 puncte procentuale. În Franța, situația a fost inversă: datoria a crescut cu 4 puncte procentuale în aceeași perioadă, potrivit Digi24.
De ce Grecia nu simte presiunea dobânzilor mari
Structura datoriei elene contează la fel de mult ca traiectoria ei. O parte importantă din împrumuturile contractate în timpul crizei financiare, prin programele internaționale de salvare, are scadențe foarte lungi. La finalul lunii iunie 2026, maturitatea medie a datoriei Greciei era de aproximativ 18,3 ani, cu un portofoliu practic integral cu dobândă fixă.
🗞️ Citește și Acestea
Grecia a avut, în 2025, un excedent bugetar de 1,7% din PIB, iar Comisia Europeană estima pentru 2026 un alt excedent, de 0,8%. Franța a înregistrat în schimb un deficit de 5,1% din PIB în 2025, iar perspectivele s-au deteriorat: ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a redus în septembrie estimarea de creștere economică pentru 2026 de la 0,7% la 0,5% și a recunoscut că ținta inițială de deficit de 5% din PIB nu mai poate fi atinsă.
Franța trebuie să găsească sute de miliarde de euro
Dimensiunea programului de finanțare cântărește la fel de mult ca ratingul de credit. Franța intenționează să emită în 2026 obligațiuni pe termen mediu și lung de aproximativ 310 miliarde de euro, după răscumpărări. Grecia are, pentru același an, un program de doar 8 miliarde de euro.
Franța păstrează totuși ratinguri de credit superioare celor ale Greciei. Randamentul mai mic obținut momentan de obligațiunile elene nu înseamnă, așadar, o inversare a clasamentului ratingurilor suverane, ci o fotografie a condițiilor curente de pe piață, potrivit analizei citate de Mediafax.
România are datorie mică, dar cea mai scumpă finanțare
România se află într-o situație diferită de a celorlalte două state. În primul trimestru din 2026, datoria publică a țării era de 60,1% din PIB, mult sub nivelul Greciei și al Franței.
Problema țării nu e nivelul datoriei, ci ritmul de creștere și deficitul. Raportul datoriei publice a fost, în același trimestru, cu 4,3 puncte procentuale mai mare decât în perioada similară a anului anterior. În 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Comisia Europeană estimează pentru 2026 un deficit de 6,2% din PIB, iar pentru 2027, de 5,8%, cu datoria publică urcând la 63,3% din PIB.
Pe 16 septembrie, randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani era de aproximativ 7,30%, cu circa 3 puncte procentuale mai mult decât Grecia și 2,78 puncte procentuale mai mult decât Franța, potrivit Atlas News. Comparația confirmă un lucru: nivelul datoriei publice nu este singurul criteriu după care investitorii stabilesc costul unui împrumut.
Ce cântărește în plus pentru România
Investitorii urmăresc și deficitul bugetar, direcția datoriei, necesarul de finanțare și structura împrumuturilor. România are o particularitate suplimentară: potrivit datelor Eurostat, la finalul lui 2025, aproximativ 53% din datoria guvernamentală era denominată în valută, ceea ce o expune direct la fluctuațiile cursului de schimb.
Diferența de 3 puncte procentuale față de Grecia nu e un detaliu tehnic, ci un cost bugetar recurent: fiecare emisiune nouă de datorie se face, pentru România, la un preț mai mare decât pentru un stat cu o datorie de peste două ori mai mare raportată la PIB.
