Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, pe 17 septembrie, pe europarlamentarul Siegfried Mureșan drept candidat la funcția de prim-ministru, la finalul unor consultări maraton cu partidele parlamentare, potrivit Mediafax. Este a treia desemnare de premier făcută de șeful statului în cei peste patru luni de criză politică.
Ce a spus Nicușor Dan la anunțul de la Cotroceni.
Președintele a explicat că discuțiile cu liderii de partid nu au dus la conturarea unei majorități parlamentare. „Am văzut la partide multă preocupare electorală și puțină preocupare pentru interesul național”, a spus Nicușor Dan, potrivit Mediafax.
Șeful statului a precizat că a ales să propună persoana care a strâns cele mai multe voturi din partea partidelor consultate. A adăugat că a discutat deja cu Mureșan, dar acesta i-a cerut un timp de gândire înainte de a răspunde, potrivit Europa FM. Decretul de numire va fi semnat abia după ce Mureșan își va confirma acceptul.
Cine e Siegfried Mureșan și cine îl susține
Siegfried Mureșan este europarlamentar, vicepreședinte al Grupului PPE și una dintre cele două propuneri oficiale aflate pe masa președintelui, alături de cea a PSD. Candidatura lui a fost susținută în comun de PNL, USR și UDMR, formațiuni care au respins ferm orice variantă de guvernare alături de social-democrați.
🗞️ Citește și Acestea
Cu o zi înaintea desemnării, Mureșan a respins public invitația PSD la o eventuală colaborare guvernamentală, comparând-o cu o presiune similară celei exercitate de Rusia asupra Ucrainei, potrivit HotNews.ro. Tot el a susținut că o eventuală revenire a lui Grindeanu la guvernare ar pune în pericol fondurile europene ale României, conform Adevărul.
Cronologia crizei: a treia desemnare în patru luni
Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, cu voturile PSD și AUR, iar de atunci România funcționează cu un guvern interimar. Președintele a mai făcut două desemnări eșuate înainte de cea de acum.
Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a numit premier desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, care și-a depus însă mandatul zece zile mai târziu, nereușind să strângă susținerea necesară. În aceeași zi, șeful statului l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins de Parlament pe 22 iunie, cu doar 189 de voturi din cele 233 necesare, potrivit HotNews.ro.
Firul crizei politice
• 5 mai: Guvernul Bolojan este demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR
• 4 iunie: Eugen Tomac este desemnat premier, se retrage pe 14 iunie
• 14 iunie: Adrian Veștea este desemnat premier
• 22 iunie: Guvernul Veștea este respins în Parlament, cu 189 de voturi
• 17 septembrie: Siegfried Mureșan este desemnat premier, la 135 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan
Reacțiile: Bolojan susține propunerea, Grindeanu și AUR resping guvernul PNL-USR-UDMR
Liderul PNL, Ilie Bolojan, a numit anterior propunerea Mureșan o soluție bazată pe experiența acestuia în gestionarea fondurilor europene, descriindu-l drept „atașat valorilor europene”, potrivit Digi24.
De cealaltă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, după consultările de la Cotroceni, că social-democrații sunt pregătiți să preia guvernarea, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar, conform Antena 3 CNN. AUR a transmis, la rândul său, că nu va vota niciun guvern din care nu face parte.
Ce urmează: pragul de 233 de voturi și termenul de la ONU
Dacă Mureșan acceptă mandatul, președintele va semna decretul de desemnare, iar noul premier desemnat va avea la dispoziție 10 zile pentru a-și alcătui echipa de miniștri și programul de guvernare. Pentru învestitură, guvernul are nevoie de votul a cel puțin 233 de parlamentari, prag pe care niciuna dintre propunerile oficiale, PSD sau PNL-USR-UDMR, nu îl acoperă în acest moment singură.
Nicușor Dan și-a dorit ca desemnarea să aibă loc înainte de plecarea sa la Adunarea Generală a ONU, programată între 21 și 24 septembrie. Rămâne de văzut dacă blocul PNL-USR-UDMR va reuși să strângă restul de voturi de care are nevoie, într-un Parlament în care celelalte două încercări de învestitură din această criză s-au încheiat cu o retragere și, respectiv, cu o respingere la limită.
