Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Camera Deputaților a adoptat, pe 16 septembrie, în calitate de for decizional, proiectul de lege care modifică Codul Penal și introduce, pentru prima dată, materialele generate cu inteligență artificială în categoria materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, potrivit B1TV. Proiectul a fost votat cu 180 de voturi „pentru”, din 257 de deputați prezenți.
Ce prevede noua lege pentru Codul Penal
Proiectul PL-x nr. 489/2026 modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal și a fost inițiat de Diana Tușa, deputat PSD și președinte a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
Din cei 257 de deputați prezenți la vot, 61 s-au pronunțat împotrivă, 15 s-au abținut, iar un parlamentar a fost prezent, dar nu a votat, potrivit Realitatea.net.
Potrivit textului adoptat, producerea de materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani, iar noua reglementare include explicit și materialele generate sau simulate prin sisteme de inteligență artificială, chiar și atunci când acestea nu prezintă o persoană reală.
🗞️ Citește și Acestea
Inițiatoarea proiectului: pedeapsa pentru consumatori, majorată
Diana Tușa a explicat, în cadrul dezbaterilor din Comisia Juridică, principalele noutăți aduse de proiect. Modificarea nu se limitează la producerea materialelor, ci vizează și consumul acestora.
„Am mărit pedeapsa pentru consumatori”, a declarat Diana Tușa, precizând că sancțiunea pentru cei care accesează astfel de materiale a fost majorată până la 5 ani de închisoare.
Proiectul introduce și o circumstanță agravantă pentru cazurile în care abuzul este comis de o persoană care ar fi trebuit să protejeze copilul, situație care va fi sancționată mai sever decât până acum.
Fostul ministru al Justiției: legea nu diminuează pedepsele
Deputatul PSD Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, a susținut proiectul în plenul Camerei Deputaților, argumentând că modificarea consolidează protecția minorilor fără a reduce nivelul de sancționare existent.
„Nu diminuează pedepsele”, a declarat Radu Marinescu, adăugând că noua reglementare aduce mai multă claritate terminologiei juridice și adaptează legea la fenomenele tehnologice actuale, inclusiv la utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea unor astfel de materiale.
Marinescu a mai subliniat că legea nu presupune existența unui consimțământ al minorului și că textul de lege nu introduce o astfel de ipoteză justificativă, în nicio circumstanță.
De ce a fost nevoie de modificare
Inițiativa are rădăcini mai vechi decât votul din Camera Deputaților. Diana Tușa a explicat, într-o comunicare din luna martie, că modificarea urmărește alinierea legislației românești la terminologia internațională folosită pentru acest tip de infracțiuni, respectiv „child sexual abuse material”, potrivit News.ro.
România se numără printre ultimele state din Uniunea Europeană care mai folosesc, în legislație, termenul de „pornografie infantilă”, considerat de inițiatoare un termen care diluează gravitatea faptei și statutul copilului de victimă a unei infracțiuni.
Camera Deputaților a avut, în acest caz, rol decizional, ceea ce înseamnă că proiectul nu mai are nevoie de votul Senatului pentru a fi trimis spre promulgare.
Legea urmează parcursul standard către promulgare, iar Guvernul și instituțiile relevante nu au comunicat, până la acest moment, un calendar de implementare a noilor prevederi privind materialele generate prin inteligență artificială.
