Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisiile reunite de Apărare ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat, miercuri, 16 septembrie, solicitarea președintelui Nicușor Dan privind participarea a până la 20 de militari români la Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei, potrivit Gândul. Votul a fost precedat de un schimb dur de replici între parlamentarii coaliției și cei din opoziția suveranistă.
Ce prevede, de fapt, solicitarea prezidențială
Miza reală a proiectului este mai limitată decât a lăsat să se înțeleagă disputa din ședință. Nu este vorba despre trimiterea de trupe de luptă în Ucraina, ci despre personal de stat major, cel mult 20 de militari, care ar urma să activeze într-un comandament aflat pe teritoriul unor state NATO, arată Antena3 CNN.
Militarii urmează să fie dislocați, prin rotație, fie în Franța, fie în Marea Britanie, conform declarațiilor generalului-maior Tiberiu Șerban, șeful Direcției Planificare Strategică din Statul Major al Apărării. Președintele Nicușor Dan a transmis solicitarea Parlamentului pe 8 septembrie, motivând-o prin deteriorarea mediului de securitate european și prin nevoia de continuitate în raporturile cu partenerii strategici, potrivit DailyBusiness.ro.
Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, unită la vot
Solicitarea a fost aprobată cu voturile PSD, PNL, USR și UDMR, în timp ce formațiunile suveraniste AUR, PACE și SOS au votat împotrivă. Aprobarea readuce în plan formal o cooperare parlamentară între cele patru partide, chiar dacă fostul lor Guvern comun a picat la moțiunea de cenzură din luna mai.
🗞️ Citește și Acestea
Președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Mihai Weber, a condus ședința și a respins solicitarea suveraniștilor de a continua dezbaterea după cele două plenuri programate. „Proiectul de hotărâre a fost aprobat în majoritate de comisiile reunite”, a anunțat Weber la finalul votului.
Scandal pe procedură: „Nu puteți intra în procedura de vot”
Tensiunile au pornit de la limitarea numărului de întrebări permise fiecărui parlamentar. Deputatul AUR Dan Tanasă a cerut prelungirea ședinței, argumentând că subiectul implică riscuri de securitate națională, în timp ce senatoarea PACE Cosmina Cerva a contestat legalitatea procedurii de vot, avertizând colegii să fie atenți la ce aprobă.
Senatoarea AUR Cristina Dumitrescu a acuzat conducerea ședinței de superficialitate în răspunsurile oferite de reprezentanții Ministerului Apărării. Fostul ministru USR al Apărării, Ionuț Moșteanu, a cerut, la rândul lui, respectarea programului de lucru al comisiilor și încheierea rapidă a votului, invocând faptul că solicitarea Armatei așteaptă răspuns de la începutul lunii.
Coaliția de Voință și rolul comandamentului multinațional
Comandamentul Operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei a fost activat în 2025, în cadrul mai larg al „Coaliției de Voință”, un format constituit pentru a asigura garanții politice și militare Ucrainei după un eventual acord de încetare a focului. Structura are caracter rotațional și este dislocată, prin alternanță, în Franța și Marea Britanie, nu pe teritoriul Ucrainei.
Participarea românească vizează, potrivit solicitării prezidențiale, domenii precum planificarea strategică, operațiile curente și securitatea cibernetică. Argumentul oficial este că prezența unor militari români în acest comandament ar crește vizibilitatea României în raport cu partenerii strategici și ar demonstra o atitudine proactivă în raport cu securitatea europeană, într-un context în care solicitarea președintelui așteaptă răspuns din partea Parlamentului încă din 8 septembrie.
Ce urmează după votul din comisii
Aprobarea de miercuri este doar o etapă intermediară: proiectul de hotărâre trebuie să treacă și de votul final în plenul reunit al celor două Camere, pentru ca participarea militarilor să fie definitiv încuviințată. Administrația Prezidențială a precizat anterior, într-un răspuns oficial, că demersul „nu presupune trimiterea de militari români să lupte în Ucraina sau dislocarea de trupe combatante pe teritoriul Ucrainei”.
Dincolo de scandalul din sală, disputa reală rămâne una de fond: pentru coaliția care a votat aprobarea, cei 20 de militari reprezintă un gest de continuitate strategică față de partenerii occidentali; pentru opoziția suveranistă, același gest e citit ca un prim pas către implicarea directă a României într-un conflict pe care spune că nu și-l asumă.
