Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat marți că Ucraina ar putea fi nevoită să facă „concesii dureroase„, inclusiv teritoriale, pentru a pune capăt invaziei ruse, iar procesul s-ar putea încheia cu un referendum, informează EFE, potrivit Agerpres. Declarațiile vin în contextul intensificării negocierilor internaționale pentru un acord de pace în Ucraina, bazat pe planul american.
„Cetățenii trebuie să decidă dacă acceptă condițiile.”
„Va fi, fără îndoială, un proces extraordinar de dificil pentru Ucraina, care s-ar putea încheia cu un referendum„, a declarat Wadephul într-un interviu acordat ziarului german Neue Osnabrücker Zeitung. Șeful diplomației germane a subliniat că, într-un astfel de caz, cetățenii ucraineni ar trebui să decidă dacă sunt dispuși să accepte condițiile necesare pentru o soluționare negociată a conflictului.
Vorbind despre cererea Moscovei pentru cedarea teritoriilor ucrainene – Kremlinul insistă asupra transferului complet al regiunilor Lugansk și Donețk în interiorul granițelor administrative – Wadephul a precizat că „sarcina diplomației este să găsim compromisuri„. „În cele din urmă, asta va implica întotdeauna concesii dureroase„, a adăugat ministrul german.
Șanse mai mari ca niciodată pentru pace.
Potrivit ministrului german de externe, șansele de a opri războiul din Ucraina „nu au fost niciodată mai mari” decât acum, când sunt în desfășurare discuții privind planul de pace al lui Donald Trump. Acest lucru a fost posibil datorită eforturilor diplomatice internaționale, a spus Wadephul, conform Ecopolitic.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul a subliniat că condiția cheie pentru pace vor fi garanțiile de securitate pentru Ucraina, care depinde în principal de Statele Unite. „Războiul lui Putin, care face ravagii în Ucraina de aproape patru ani, este o lovitură severă pentru ordinea de pace europeană„, a declarat Wadephul.
Contextul negocierilor: planul american de pace.
În noiembrie, Casa Albă a prezentat un plan pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care implică anumite concesii din partea Kievului, inclusiv neaderarea la NATO, și prevede despăgubiri din partea Rusiei, o parte din activele înghețate urmând să meargă la reconstrucția Ucrainei.
Sub presiunea Ucrainei și a aliaților săi europeni, proiectul de acord de pace, care inițial consta în 28 de puncte, a fost redus la 19 puncte și ajustat cu propuneri care țin mai mult cont de interesele Kievului. În weekend, Statele Unite și Ucraina au discutat un proiect actualizat în Florida, la întâlniri cu delegația ucraineană condusă de consilierul pentru securitate națională Rustem Umerov.
Potrivit surselor ABC News, după întâlnire, o problemă teritorială cheie a rămas nerezolvată: Kremlinul, refuzând orice formă de armistițiu parțial, cere capitularea completă a Donbassului, în timp ce Kievul insistă să pună capăt războiului pe linia frontului actuală.
Întâlnirea de la Kremlin: fără rezultat concret.
Pe 2 decembrie, trimisul special prezidențial al SUA, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner, au discutat propunerile de pace la Kremlin cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirea de cinci ore nu a adus însă progrese substanțiale.
Consilierul Kremlinului, Yuri Ushakov, a confirmat că discuțiile au fost „utile și constructive”, dar că nu s-a găsit un „plan de compromis” privind controlul teritorial. Putin a declarat anterior că va forța retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din regiunile Donețk și Luhansk, insistând asupra controlului total al acestor zone.
Reacții și implicații.
Declarația ministrului german marchează o schimbare semnificativă în retorica europeană față de conflictul din Ucraina. Berlinul pare să pregătească opinia publică pentru posibilitatea unui acord de pace care ar implica concesii teritoriale din partea Kievului, un scenariu respins categoric până acum de autoritățile ucrainene.
Președintele Volodimir Zelenski a reiterat în repetate rânduri că Ucraina nu va ceda teritorii și că orice acord de pace trebuie să respecte integritatea teritorială a țării. Liderul ucrainean a cerut garanții clare de securitate din partea Occidentului pentru a preveni o viitoare invazie rusă.
Propunerea unui referendum ar putea reprezenta o încercare de a legitima democratic un acord de pace controversat, transferând responsabilitatea deciziei de la liderii politici către cetățenii ucraineni. Totuși, organizarea unui referendum în timpul războiului, cu milioane de ucraineni refugiați în străinătate și teritorii sub ocupație rusă, ridică serioase întrebări procedurale și de legitimitate.
Experții în drept internațional avertizează că orice acord care implică cedarea teritoriilor sub presiunea militară ar crea un precedent periculos pentru ordinea de securitate europeană și ar putea încuraja agresiuni similare în viitor.
