Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul de externe german Johann Wadephul a cerut sâmbătă, 4 aprilie, eliminarea principiului unanimității în deciziile de politică externă și de securitate ale Uniunii Europene, invocând direct comportamentul Ungariei, care blochează ajutorul financiar european de 90 de miliarde euro destinat Ucrainei, potrivit Agerpres. Declarațiile au fost făcute pentru publicațiile grupului media Funke și transmise prin agenția DPA.
Wadephul: unanimitatea trebuie abolită înainte de 2029.
„Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili să acționăm internațional”, a declarat Johann Wadephul, Ministrul Afacerilor Externe al Germaniei. Oficialul a adăugat că susține trecerea la majoritate calificată în Consiliul UE, invocând experiența recentă privind ajutorul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei.
Potrivit HotNews.ro, Wadephul declarase anterior, la Bruxelles, că este „stupefiat de poziția Ungariei”, care și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca împrumutul convenit în unanimitate în decembrie 2025.
Ungaria, în centrul disputei europene.
Contextul imediat al propunerii germane este disputa privind creditul de 90 de miliarde euro pe care Ungaria îl blochează prin veto, ca represalii față de Ucraina, după avarierea conductei Drujba — principala rută de transport a petrolului rusesc spre rafinăriile maghiare — într-un atac rusesc din 27 ianuarie. Budapesta condiționează deblocarea împrumutului de reluarea fluxului de petrol, ceea ce Kievul declară imposibil în condițiile actuale.
Blocajul survine cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, programate pe 12 aprilie, în care premierul Viktor Orbán încearcă să valorifice electoral mesajul anti-Ucraina. Potrivit Digi24, oficialii ucraineni au avertizat că nu există „o opțiune alternativă fiabilă” după primăvară, dacă fondurile europene nu vor fi deblocate.
Cum funcționează votul cu majoritate calificată.
Propunerea Berlinului vizează înlocuirea regulii unanimității cu un mecanism care presupune că cel puțin 55% dintre statele membre (minimum 15 din 27) votează pentru, iar acele state reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE.
În prezent, unanimitatea se aplică în politica externă și de securitate comună, extinderea UE, finanțele pe termen lung și armonizarea fiscalității. Orice stat poate bloca o decizie prin drept de veto.
Implicații pentru UE și pentru România.
Propunerea germană redeschide o dezbatere veche despre reforma instituțională a UE. Dacă ar fi adoptată, ea ar limita semnificativ capacitatea statelor recalcitrante de a bloca decizii strategice, dar ar putea genera tensiuni privind suveranitatea națională.
Următoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt programate pentru vara lui 2029, iar Wadephul a insistat că reforma ar trebui finalizată în această legislatură. Evoluțiile din Ungaria — atât scrutinul din 12 aprilie, cât și poziția față de Ucraina — vor influența direct ritmul acestei dezbateri la Bruxelles.






















