Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Europarlamentara PSD Gabriela Firea a respins acuzațiile potrivit cărora Parlamentul European ar fi aprobat verificarea generalizată a mesajelor private, susținând că votul de joi de la Strasbourg a vizat doar prelungirea unui cadru temporar pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor online. Potrivit Realitatea.net, eurodeputata a transmis mesajul într-o postare publicată vineri pe Facebook.
„Nimeni nu va verifica mesajele private”
„WhatsApp, Signal, Telegram etc. NU vor fi verificate de instituțiile europene! Nimeni NU va verifica mesajele private, ci doar se menține protecția copiilor în mediul online”_, a scris Firea, respingând ideea că autoritățile europene ar urma să citească mesajele cetățenilor.
Eurodeputata susține că, după vot, au circulat numeroase informații false privind conținutul măsurii, iar cei care vorbesc despre „citirea mesajelor oamenilor” fie nu cunosc conținutul textului, fie comunică deliberat greșit pe un subiect legat de siguranța copiilor.
Ce s-a votat concret: prelungirea unei derogări temporare
Parlamentul European a adoptat amendamente la poziția Consiliului UE privind derogarea temporară de la normele europene despre confidențialitatea comunicațiilor, cunoscută informal drept „Chat Control 1.0″. Derogarea permite furnizorilor de servicii electronice să folosească, voluntar, tehnologii de detectare, raportare și eliminare a materialelor de abuz sexual asupra minorilor, potrivit Playtech.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Regulamentul (UE) 2021/1232 fusese aplicabil din 2021 până la 3 aprilie 2026, când a expirat, după ce Parlamentul și Consiliul UE nu au ajuns la timp la un acord asupra prelungirii. Forma votată de eurodeputați exclude explicit comunicațiile protejate prin criptare „end-to-end”, folosită implicit de WhatsApp și Signal.
Un vot dus la limită printr-o procedură rar folosită
Traseul legislativ a fost neobișnuit. În luna martie, Parlamentul respinsese o primă prelungire cu 311 voturi împotrivă și 228 pentru. Grupul Partidului Popular European a readus însă dosarul în plen printr-o procedură de urgență, aprobată pe 7 iulie cu 331 de voturi pentru și 304 împotrivă, ocolind etapa obișnuită de analiză în comisie.
Fiind vorba despre a doua lectură, respingerea poziției Consiliului necesita majoritatea absolută a eurodeputaților, adică cel puțin 360 de voturi. Respingerea a fost susținută de 314 eurodeputați, împotriva au votat 276, iar 17 s-au abținut. Pragul nu a fost atins, iar a doua lectură s-a închis fără ca textul amendat să fie respins. Poziția Parlamentului urmează să fie transmisă Consiliului UE, care are la dispoziție trei luni pentru a o accepta sau respinge.
Critici privind procedura și confuzia din spațiul public
Procedura de urgență a fost contestată de eurodeputați din alte grupuri politice, care au vorbit despre o manevră ce a ocolit filtrele obișnuite ale Parlamentului. Vicepreședinta Sophie Wilmes a declarat pentru Politico.eu că nu a știut exact pentru ce se votează, potrivit Cotidianul, în timp ce reprezentanți ai grupului Verzilor au numit-o o procedură fără precedent.
Criticii măsurii susțin că derogarea permite în continuare companiilor să scaneze voluntar comunicații necriptate și avertizează asupra riscului unei monitorizări extinse, în timp ce susținătorii, printre care și Firea, argumentează că, fără acest cadru, platformele nu mai POT folosi instrumentele automate prin care sunt identificate materialele de abuz.
Firea: „Am votat cu responsabilitate”
Eurodeputata a explicat că a votat alături de grupul Socialiștilor și Democraților pentru forma adoptată de Parlament, care exclude aplicațiile criptate din domeniul de aplicare.
„Am votat cu responsabilitate pentru protecția copiilor din România și din întreaga Uniune Europeană”_, a conchis Firea, adăugând că un vid legislativ i-ar fi lăsat pe copii mai vulnerabili în fața celor care îi racolează online.
Dezbaterea rămâne însă departe de a se încheia: regulamentul permanent, cel vizat de criticile privind „Chat Control”, continuă să fie negociat separat, iar discuțiile despre echilibrul dintre protecția minorilor și confidențialitatea comunicațiilor vor continua în toamnă, când Consiliul UE urmează să răspundă poziției Parlamentului.
–
