Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Franța marchează un moment decisiv în gestionarea resurselor publice. De la 1 ianuarie 2026, foștii prim-miniștri și miniștri de interne nu mai beneficiază de avantaje pe viață, potrivit Cotidianul.
Decizia premierului Sebastien Lecornu pune capăt unei tradiții considerate depășite și costisitoare pentru bugetul de stat. Măsura elimină accesul permanent la mașini oficiale cu șofer, secretare personale și protecție polițienească necondiționată.
Măsură de austeritate în context bugetar dificil.
Privilegiile pe viață, moștenite dintr-o epocă apusă, au fost abolite într-un context bugetar extrem de restrâns. În 2023, cheltuielile pentru foștii ocupanți ai reședinței Matignon s-au ridicat la 1,423 milioane de euro, excluzând costurile cu personalul de securitate, potrivit datelor oficiale publicate în Le Figaro.
Deși valoarea este simbolică, Lecornu consideră că măsura aduce un exemplu necesar de responsabilitate fiscală. „Deși este normal ca Republica să-i protejeze pe cei amenințați, este de neconceput ca aceștia să beneficieze de privilegii pe viață datorită unui statut temporar”, a declarat premierul în septembrie 2025.
🗞️ Citește și Acestea
Protecție limitată la trei ani și condiționată de risc real.
Noul cadru legal păstrează protecția polițienească, dar doar pentru o perioadă limitată și reînnoită în funcție de riscul real, conform informațiilor de pe G4Media. Doar cei care au părăsit funcția în urmă cu mai puțin de doi ani POT păstra echipa de securitate.
Foștii premieri beneficiau anterior de o secretară personală, o mașină oficială cu șofer și protecție polițienească aproape constantă pe toată durata vieții. Potrivit noilor reguli, mașina cu șofer nu va mai fi acordată pe viață, ci limitată la zece ani după încetarea mandatului.
Foștii miniștri de interne, singurii membri ai cabinetului care se bucurau de astfel de privilegii, sunt de asemenea afectați de măsură. În 2024, costul total al beneficiilor pentru foștii prim-miniștri și miniștri a ajuns la aproape 4,4 milioane de euro, aproape jumătate fiind cheltuită pentru protecția poliției.
Implicații pentru finanțele publice și precedent european.
Decizia vine într-un moment în care Franța se confruntă cu o datorie publică de peste 3.300 miliarde euro, reprezentând peste 115% din PIB. Guvernul trebuie să prezinte un buget acceptabil pentru 2026, într-un Parlament fragmentat politic.
Măsura are și o dimensiune simbolică importantă. „Nu le putem cere francezilor să facă un efort dacă cei care sunt în fruntea statului nu o fac”, a subliniat premierul Lecornu. Decizia ar putea inspira reforme similare în alte țări europene care se confruntă cu presiuni bugetare.
Experiența franceză demonstrează că privilegiile executive pot fi revizuite chiar și în democrații cu tradiții puternice. Pentru România, unde dezbaterile despre pensiile speciale și avantajele demnitarilor rămân o constantă politică, exemplul Franței oferă un model de abordare pragmatică a cheltuielilor publice în perioade de austeritate.
