Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Primarii liberali sunt profund divizați în urma demiterii Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, pe fondul discuțiilor despre ce cale ar trebui să urmeze PNL — opoziție sau guvernare. Potrivit surselor din conducerea PNL citate de Adevărul, aleșii locali s-au grupat în trei tabere cu viziuni ireconciliabile în acest moment.
Trei tabere, trei calcule politice diferite.
Prima tabără îi reunește pe cei care vor ca PNL să rămână la guvernare indiferent de identitatea viitorului premier. Miza lor este directă: finanțările de la Ministerul Dezvoltării, esențiale pentru proiectele locale începute și promise alegătorilor.
„Au proiecte începute și nu pot să le termine dacă nu primesc fonduri de la Guvern. Iar fără aceste proiecte, promise în campania electorală din 2024, riscă să piardă mandatul în 2028″, au explicat surse din conducerea partidului.
A doua tabără, mai numeroasă potrivit acelorași surse, este dispusă să intre în opoziție alături de Ilie Bolojan. Primarii din Ardeal sunt deosebit de reprezentați în această grupare, mulți dintre ei beneficiind de mandate solide și de o bază electorală independentă de apartenența la coaliția guvernamentală.
Primarii ardeleni, cei mai hotărâți să urmeze Bolojan.
„Unii au deja trei-patru mandate în spate, sunt văzuți foarte bine în comunitate, au accesat fonduri europene, deci sunt siguri că vor câștiga din nou alegerile în 2028 indiferent dacă partidul e la guvernare sau în opoziție”, au precizat sursele din conducerea PNL.
A treia tabără, eterogenă, încearcă să concilieze ambele mize: să rămână la guvernare, dar cu Ilie Bolojan în fruntea executivului. Scenariul este considerat puțin probabil în contextul actual.
Rolul finanțărilor guvernamentale în calcul.
Tensiunile din partid reflectă o realitate structurală: administrațiile locale din România depind semnificativ de alocările de la guvern prin programele naționale de investiții. Pierderea accesului la aceste fonduri poate fi fatală pentru primarii cu proiecte în derulare, mai ales că România traversează o perioadă de austeritate bugetară.
Ilie Bolojan le-ar fi transmis primarilor că, în contextul reducerii deficitului bugetar, finanțările către administrațiile locale vor deveni oricum mai dificile — indiferent de culoarea politică a viitorului guvern. Un argument care reduce, cel puțin teoretic, costul politic al opoziției.
Contextul crizei: PSD-AUR au dărâmat Guvernul Bolojan.
Criza actuală din PNL s-a declanșat pe 5 mai 2026, când Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan, cu voturile PSD și AUR. Biroul Politic Național al PNL a votat ulterior trecerea în opoziție, potrivit Digi24, însă decizia a rămas contestată de o parte a conducerii, inclusiv de unii prim-vicepreședinți.
Moțiunea a generat o fractură care pornește din vârful partidului și coboară până la nivel local, unde fiecare ales cântărește independent costurile și beneficiile fiecărui scenariu. Lungimea și profunzimea acestei crize interne vor defini, în mare măsură, ce PNL va exista la alegerile din 2028.






















