Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan în disputa privind salariile magistraților, potrivit Mediafax, iar litigiul de 4,8 miliarde de lei rămâne exclusiv în fața instanțelor obișnuite.
De ce nu există conflict constituțional între Guvern și Înalta Curte
Judecătorii constituționali au decis cu majoritate de voturi că sesizarea Executivului nu poate fi analizată pe fond, conform Digi24. Motivarea pornește de la art. 146 lit. e) din Constituție, care reglementează conflictele juridice de natură constituțională între autorități.
Potrivit aceleiași surse, CCR a arătat că această atribuție „nu poate fi utilizată ca o cale de atac” împotriva hotărârilor judecătorești. Argumentele Guvernului vizau cereri de recuzare, încadrarea cauzei ca urgentă, termenele de executare și penalitățile, adică aspecte care se contestă prin căile de atac obișnuite.
Practic, Curtea nu a stabilit dacă Executivul datorează sau nu banii. A stabilit doar că disputa nu poate fi mutată pe terenul justiției constituționale, iar litigiul privind salariile magistraților continuă în instanțele de drept comun, potrivit Economedia.
Decizia nu verifică nici dacă hotărârea Curții de Apel București a fost corectă. Aceasta poate fi contestată doar prin căile procesuale existente, iar recursul este deja pe rolul Înaltei Curți.
🗞️ Citește și Acestea
Cum a ajuns dosarul salariilor magistraților la Curtea Constituțională
Sumele provin din drepturi salariale ale magistraților, recunoscute prin hotărâri judecătorești. Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut în instanță plata lor, iar Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele.
Executivul a atacat hotărârea, iar în vară a sesizat și CCR. Argumentul central a fost că instanța s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și că o astfel de obligație afectează echilibrul bugetului național.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut, în esență, că puterea judecătorească nu are competența tehnică și legitimitatea necesare pentru a decide cum se distribuie banii publici. CCR nu a intrat în această discuție, din cauza inadmisibilității.
Executivul a avertizat, potrivit surselor citate, că o asemenea soluție ar putea deveni un precedent pentru alte instituții publice care ar putea cere plăți similare. Sursele consultate nu detaliază însă ce estimări are Ministerul Finanțelor privind impactul asupra deficitului.
Decizia vine într-un moment în care Guvernul condus de Bolojan este interimar. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat între timp pe Luca Niculescu pentru funcția de premier, iar acesta negociază formarea unui cabinet cu putere deplină.
Cât ar costa penalitățile dacă hotărârea rămâne definitivă
Miza financiară este de 4,8 miliarde de lei, cifră care apare constant în relatările despre dosar. Hotărârea Curții de Apel prevede penalități de 1% pe zi din suma datorată, adică aproximativ 48 de milioane de lei zilnic.
La aceasta se adaugă o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere. Termenul de plată este de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Aceste obligații nu se aplică imediat. Ele depind de soluția finală a Înaltei Curți, unde se judecă recursul, iar pronunțarea definitivă a fost amânată de mai multe ori.
Reacția Înaltei Curți și lipsa unui punct de vedere oficial al Guvernului
Instanța supremă a reacționat printr-un comunicat, în care afirmă că „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”, potrivit Realitatea.NET. Înalta Curte susține că Guvernul nu a demonstrat nicio atribuție constituțională care i-ar fi fost luată și nicio competență executivă blocată de instanță.
Din comunicat reiese că disputa are caracter civil, nu constituțional. Instituția subliniază că hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional.
Până la redactarea acestui material, Guvernul și Ministerul Finanțelor nu au transmis un punct de vedere oficial după decizia CCR. Nu este clar, în sursele consultate, dacă Executivul va folosi alte căi pentru a contesta obligația de plată.
Decizia CCR închide calea constituțională, dar nu răspunde la întrebarea de fond: cine și când plătește cele 4,8 miliarde de lei. Răspunsul rămâne la Înalta Curte, unde soluția definitivă în dosarul salariilor magistraților a fost deja amânată de mai multe ori.
