Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Actorul și realizatorul TV Florin Călinescu a lansat un apel controversat către români, îndemnându-i să refuze plata taxelor locale majorate care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, a declarat vedeta la Realitatea Plus, potrivit StiriPeSurse.ro. Călinescu susține că un boicot masiv al plăților ar putea forța Guvernul condus de Ilie Bolojan să revină asupra deciziilor fiscale.
Propunerea: boicot timp de trei luni.
Florin Călinescu a propunat un scenariu radical: românii să refuze plata oricăror taxe locale între 1 ianuarie și 31 martie 2026. „De pe 1 ianuarie până pe 31 martie, toți românii să nu plătească nimic. Ce o să ne facă? Dacă 12 milioane de oameni nu plătesc mașina, nu plătesc locuința, ce o să ne facă?”, a declarat actorul la Realitatea Plus.
El a sugerat că absența veniturilor la buget ar putea paraliza Guvernul. „Când vede Bolojan că nu vine un leu la buget, ce se întâmplă? Dacă toți românii nu ar plăti taxele în primele 3 luni din 2026, te asigur eu că fug ăștia din țară”, a continuat Călinescu, referindu-se la membrii Executivului.
Comparația cu Irlanda.
Actorul a invocat un presupus precedent din Irlanda pentru a-și susține argumentul. „În Irlanda au făcut la fel. Nu au plătit, toți irlandezii. În 20 de zile, Guvernul a chemat strada la negocieri”, a afirmat Florin Călinescu, fără a oferi detalii sau referințe despre acest episod.
🗞️ Citește și Acestea
În realitate, Irlanda a cunoscut diverse proteste fiscale de-a lungul istoriei sale, cel mai notabil fiind boicotul taxei pe apă (water charges) din anii 2014-2016, când sute de mii de irlandezi au refuzat să plătească această taxă considerată nedreaptă.
Critici la adresa Guvernului.
Călinescu a criticat dur măsurile fiscale adoptate de Executiv, sugerând că acestea nu au fost inițiate de premier. „Probabil măsurile astea nu-s din capu lui. E… aici nu știu din capul cui sunt, dar sunt total lipsite de empatie față de populație”, a declarat actorul.
El a subliniat impactul potențial al unui boicot masiv asupra bugetului de stat. „Tu îți dai seama că li se strâmtează trenulețele pe ei. Dacă nu au niște încasări până în prima săptămână din ianuarie, s-au uscat”, a mai spus Călinescu, adresându-se retoric: „Stă Predoiu să ne aresteze?”, referindu-se la ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Noile măsuri fiscale din 2026.
Începând cu 1 ianuarie 2026, intră în vigoare o serie de modificări fiscale majore care afectează atât persoanele fizice, cât și companiile. Principalele măsuri includ:
Pentru persoane fizice:
- Majorarea impozitului pe clădiri, cu modificări semnificative ale bazei de calcul
- Introducerea taxei pe lux de 0,9% pentru clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2,5 milioane lei
- Taxa pe lux pentru autoturisme cu cost de achiziție peste 375.000 lei
- Noi reguli pentru impozitarea veniturilor din închirierea pe termen scurt (mai mult de 7 camere)
- Impozitare de 3% pentru câștigurile din vânzarea de titluri financiare deținute peste 365 zile, sau 7% sub această perioadă
- Impozitare de 16% pentru câștigurile din tranzacționarea criptomonedelor
Pentru companii:
- Limitarea deductibilității cheltuielilor cu servicii de consultanță, management și proprietate intelectuală către entități afiliate străine
- Menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companii cu venituri peste 50 milioane euro
Sistemul RO-E-Proprietatea.
O noutate importantă este introducerea sistemului electronic RO-E-Proprietatea, menit să administreze electronic bunurile imobile, atât din perspectiva plății taxelor locale, cât și din cea a trasabilității deținerii și transferului proprietăților.
Reacții și context.
Declarațiile lui Florin Călinescu se înscriu într-un context de nemulțumire publică față de creșterile fiscale. Guvernul Bolojan a argumentat că măsurile sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar, care a depășit 8% din PIB în 2024, și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
Potrivit reprezentanților Executivului, România riscă sancțiuni europene și pierderea accesului la fonduri UE dacă nu reușește să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2028, conform Procedurii de Deficit Excesiv declanșate de Bruxelles.
Specialiștii fiscali avertizează că neachitarea taxelor locale atrage penalități și dobânzi, iar în cazuri extreme poate duce la confiscarea bunurilor sau executarea silită. Apelul la boicotul fiscal poate fi considerat instigare la nesocotirea legii, un aspect cu potențiale implicații juridice.
