Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Noua ordine mondială nu mai este o ipoteză, ci o realitate în formare care pune Europa într-o poziție tot mai vulnerabilă. Declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, NATO și inițiativa Board of Peace pentru Gaza au scos la iveală ruptura profundă dintre Statele Unite și aliații săi tradiționali din Europa, potrivit Time.
Criza Groenlanda: tarife retrase, dar riscurile persistă.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a anunțat pe 21 ianuarie retragerea amenințărilor cu tarife de 10% (care urmau să crească la 25%) împotriva a opt țări europene după ce a ajuns la un „framework” cu Mark Rutte, secretarul general al NATO. Țările vizate includeau Franța, Germania, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Norvegia și Olanda.
„Am format cadrul unui acord viitor cu privire la Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, a declarat Trump pe Truth Social. El a mai precizat că nu va folosi forța militară pentru a prelua controlul insulei, deși a insistat că „numai SUA poate asigura” acest teritoriu bogat în minerale, conform Al Jazeera.
Deși amenințările imediate au fost retrase, experții avertizează că riscurile structurale persistă. Dependența Europei de gazul natural lichefiat din SUA rămâne o vulnerabilitate majoră, iar capacitatea Uniunii Europene de a reacționa rapid este limitată de mecanismele sale decizionale greoaie.
🗞️ Citește și Acestea
Liderii europeni adoptă o poziție fermă.
În fața acestor provocări, liderii europeni au adoptat o poziție mai fermă. Regatul Unit, Franța, Germania și Italia au respins invitația de a participa la „Board of Peace” al lui Trump pentru Gaza, refuzând rolul de actori secundari într-un format care include figuri controversate precum Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin.
Premierul canadian Mark Carney a sintetizat atmosfera de la Davos printr-un mesaj dur: „Suntem într-o ruptură, nu într-o tranziție”, subliniind că noua ordine mondială favorizează marile puteri, iar statele care nu sunt la masa negocierilor riscă să devină victime ale deciziilor altora. Carney, care fusese inițial invitat la Board of Peace, a retras participarea după criticile lui Trump la adresa Canadei.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat îngrijorarea față de „o lume fără reguli” și a denunțat „bullying-ul” în relațiile internaționale. În replică, administrația de la Paris a respins afirmațiile lui Trump privind prețurile medicamentelor, calificându-le drept „fake news”.
Avertismentul raportului Draghi despre declinul european.
Raportul elaborat de fostul președinte al BCE, Mario Draghi, avertizează că Europa trebuie să mobilizeze cel puțin 750-800 miliarde euro pe an pentru investiții dacă vrea să țină pasul cu SUA și China. Această sumă reprezintă de două ori mai mult decât investițiile Planului Marshall, care au reconstr
uit Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
„Pentru a realiza această creștere, ponderea investițiilor în UE ar trebui să crească de la aproximativ 22% din PIB în prezent la aproximativ 27%”, se arată în raport, potrivit Republica. Draghi subliniază că declinul demografic și lipsa investițiilor comune pot slăbi capacitatea Europei de a deveni un pol de stabilitate într-o lume marcată de rivalitate între mari puteri.
La un an de la publicarea raportului, doar 11,2% din cele 383 de recomandări au fost complet implementate, conform analizei European Policy Innovation Council. Între timp, decalajele se adâncesc: dacă în 2011 economiile SUA și UE erau aproape egale, în 2025 economia americană este cu 1,5 ori mai mare decât cea europeană, deși SUA are o populație mai mică.
Europa la o răscruce strategică.
Uniunea Europeană a făcut pași importanți în sprijinirea Ucrainei și în consolidarea industriei de apărare, însă lideri precum președintele ucrainean Volodimir Zelenski atrag atenția că ritmul este insuficient. Expertul politic observă că Europa se află într-un moment critic: fie își asumă autonomia strategică și reformele necesare, fie riscă să rămână prinsă între interesele altora.
„Îngrijorarea mea nu este că ne vom trezi dintr-o dată săraci și supuși altora. Ci că, în timp, vom deveni inexorabil mai puțin prosperi, mai puțin egali, mai puțin protejați și, în consecință, mai puțin liberi să ne alegem destinul”, a avertizat Draghi în discursul său de la Parlamentul European.
Europa nu-și mai poate permite summiturile declarative și rapoartele bine scrise. Are nevoie de acțiuni decisive pentru a nu rămâne un jucător secundar într-o lume în care regulile vechi nu mai funcționează.
