Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Nouă state membre ale Uniunii Europene cer Bruxellesului măsuri mai ferme împotriva cormoranilor, pasăre protejată de legislația europeană din 1979, pe fondul pierderilor masive înregistrate de fermele piscicole, potrivit Mediafax. Inițiativa readuce în prim-plan o bătălie purtată de fostul ministru al Agriculturii Petre Daea, care avertiza încă din 2019 că pasărea a devenit un flagel pentru acvacultura românească.
Cifrele care au pus Europa în mișcare.
Potrivit unei note discutate în această săptămână de miniștrii agriculturii și diplomați europeni, cei aproximativ două milioane de cormorani din Europa consumă anual circa 360.000 de tone de pește — echivalentul unei treimi din producția totală de acvacultură a continentului.
Țările baltice, estice și central-europene cer Uniunii Europene să permită măsuri concrete: vânătoarea cormoranului mare, perturbarea zonelor de cuibărit sau aplicarea de ulei pe ouă pentru a bloca reproducerea.
Conform Antena3.ro, 16 miniștri ai Agriculturii și Mediului din Estonia, Suedia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Croația, Polonia, Cehia și România au semnat o scrisoare adresată comisarilor UE pentru Mediu și Pescuit, solicitând includerea cormoranului pe lista speciilor vânabile în cadrul Directivei Păsări.
🗞️ Citește și Acestea
România și Petre Daea, cu șapte ani înainte de restul Europei.
Povestea nu este nouă pentru România. În ianuarie 2019, fostul ministru al Agriculturii Petre Daea povestea în fața parlamentarilor europeni la Bruxelles că „în România, cormoranii fac baie în piscine, nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât.” Declarația a stârnit amuzament, dar ministrul a obținut aplauze pe fond.
Ulterior, mai mulți parlamentari români au inițiat un proiect de lege pentru includerea cormoranilor pe lista speciilor vânabile, iar producătorii piscicoli români au semnalat repetat pierderi de 60-80% din materialul de populare al pepinierelor piscicole, din cauza atacurilor acestor păsări.
Astăzi, aceeași logică este îmbrățișată la scara întregii Uniuni.
Cehia și Suedia, vocile principale ale coaliției anti-cormorani.
Martin Šebestyán, ministrul ceh al agriculturii, a clarificat că scopul nu este eradicarea speciei, ci găsirea unui echilibru: „Nu vrem să eliminăm cormoranii și nici să slăbim sistemul de protecție a naturii, ci să găsim un echilibru între prădători și resursele piscicole.”
Daniel Liljeberg, secretar de stat suedez pentru afaceri rurale, a mers mai departe, susținând că pasărea ar trebui introdusă formal în lista speciilor vânabile din Directiva Păsări și că facilitarea vânătorii de foci ar putea proteja suplimentar stocurile de pește din Marea Baltică.
Organizațiile de mediu, în gardă: „Cormoranii sunt țapi ispășitori.”
Reacția taberei ecologiste nu a întârziat. Reprezentanții organizațiilor de mediu argumentează că presiunea umană excesivă asupra ecosistemelor acvatice este adevărata cauză a scăderii stocurilor de pește, nu pasărea în sine.
„Soluția pe termen lung este refacerea naturii”, a afirmat Anouk Puymartin, responsabilă de politici la BirdLife, subliniind că râurile și coastele restaurate ar ajuta populațiile de pește să se refacă și să devină mai rezistente la prădători. Organizații de mediu avertizează că presiunea politică ar putea fi folosită pentru a redeschide Directiva Păsări în sens mai larg, cu consecințe imprevizibile pentru alte specii protejate.
Comisia Europeană, la mijloc.
Bruxellesul se află într-o poziție delicată: Comisia Europeană analizează în prezent modul în care funcționează Directiva Păsări și a emis în luna martie orientări privind aplicarea legislației. Totodată, Comisia sprijină o numărătoare paneuropeană a cormoranilor, pentru obținerea unor date demografice mai clare înainte de orice decizie.
📅 CONTEXT ISTORIC:
- 1377: Împăratul Carol al IV-lea cerea exterminarea „corbilor de apă” în zona Wrocław-ului de azi
- 1950-1970: Populațiile de cormorani scad drastic din cauza vânătorii și pesticidelor
- 1979: Directiva Păsări îi oferă protecție legală la nivel european
- 2019: Petre Daea ridică problema la Bruxelles
- 2026: Nouă state UE cer revizuirea cadrului de protecție
Decizia finală aparține Comisiei și Parlamentului European, iar un consens între statele membre și organizațiile de mediu pare departe — dar inerția politică se clatină vizibil.
