Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Țările europene nu sunt suficient pregătite pentru a contracara atacurile cu drone și întâmpină dificultăți majore în atribuirea clară a acestor incidente Rusiei, potrivit unui studiu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), citat de Digi24.ro. Concluziile vin într-un moment în care regiunea Mării Negre a mai trecut, chiar în acest weekend, printr-un incident cu o dronă neidentificată la granița dintre România și Bulgaria.
Ce a analizat studiul IISS
Cercetarea, realizată cu participarea Fundației Hanns Seidel din Germania, a examinat 144 de incidente produse între august 2024 și februarie 2026, în 12 state membre NATO și în Irlanda. Printre țintele vizate s-au numărat aeroporturi și instalații militare sensibile, potrivit Capital.ro.
„Acest raport estimează că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot”, se arată în concluziile studiului.
Găurile din arhitectura europeană de apărare
Autorii raportului identifică patru probleme structurale în modul în care Europa gestionează amenințarea dronelor: detectarea rămâne neuniformă de la o țară la alta, autoritățile legale competente sunt divizate, opțiunile de răspuns sunt adesea disproporționate față de amenințare, iar procesul de atribuire a atacurilor este prea lent pentru a susține o descurajare eficientă.
🗞️ Citește și Acestea
„Principala noastră concluzie este că arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă amenințării, în pofida faptului că NATO, Uniunea Europeană și guvernele naționale acordă mai multă atenție acestei probleme”, se arată în studiu.
De ce este atât de greu să identifici sursa unui atac
Potrivit cercetătorilor, atribuirea atacurilor rămâne provocarea centrală pentru guvernele europene, în mare parte din cauza modului fragmentat în care este gestionată informația la nivel național. „Un motiv pe care ni l-au sugerat oficialii europeni ca parte a cercetării noastre este că guvernele relevante s-au concentrat pe răspunsul național, mai degrabă decât să facă o legătură între incidentele din întreaga Europă”, notează autorii raportului.
Această lipsă de coordonare face dificilă construirea unei imagini de ansamblu asupra tiparelor de atac, esențială pentru a distinge între incidente izolate, provocate de dronele deviate de la traseu în zonele de conflict, și o campanie coordonată de testare a vulnerabilităților europene.
Reacția Fundației Hanns Seidel
Klaus Holetschek, președintele Fundației Hanns Seidel, a numit rezultatele studiului alarmante. „Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de amenințare hibridă”, a declarat el, potrivit sursei citate.
Legătura cu incidentul de la granița României cu Bulgaria
Concluziile studiului capătă o relevanță suplimentară în contextul incidentului petrecut chiar în acest weekend, când o dronă venită dinspre teritoriul românesc a explodat lângă granița cu Bulgaria, fără să fi fost detectată de radarele niciuneia dintre cele două țări. Autoritățile bulgare au recunoscut atunci că sistemele actuale de supraveghere aeriană POT depista o dronă abia de la câțiva kilometri distanță, ceea ce lasă foarte puțin timp pentru o reacție eficientă.
Cele două episoade, studiul IISS și incidentul de la graniță, converg spre aceeași concluzie: capacitatea Europei de a detecta, atribui și răspunde rapid la amenințările cu drone rămâne insuficientă, chiar dacă subiectul a urcat considerabil pe agenda NATO și a Uniunii Europene în ultimii doi ani.
Rămâne de văzut dacă recomandările studiului IISS vor determina o accelerare reală a investițiilor și a coordonării între statele membre, sau dacă, așa cum avertizează deja voci din regiune, Europa va continua să reacționeze abia după producerea unor noi incidente similare celui de la granița româno-bulgară.
