Eugen Sechila, fost colaborator al lui Călin Georgescu, a scăpat cu cea mai ușoară sancțiune prevăzută de Codul penal, avertismentul, în dosarul în care era acuzat că a construit o troiță cu simboluri ale mișcării legionare Garda de Fier, potrivit Digi24.
Acuzațiile și decizia instanței
Sechila a fost trimis în judecată de Parchetul General în martie 2025, fiind acuzat că a ridicat, în comuna Radovanu, județul Călărași, o troiță din lemn purtând simbolul crucii triple, asociat mișcării legionare interbelice. Judecătoria Oltenița a dat verdictul la începutul lunii iulie, stabilind că fapta există și constituie infracțiune, dar aplicând totuși doar un avertisment.
Instanța a motivat decizia prin „periculozitatea redusă” a inculpatului și prin faptul că troița ar fi avut „o expunere publică minimă”. Potrivit G4Media, soluția aplicată a fost renunțarea la aplicarea pedepsei, cu obligarea lui Sechila la plata a peste 2.700 de lei cheltuieli judiciare. Decizia poate fi atacată cu apel în 10 zile și nu este definitivă.
Apărarea invocată: libertate artistică
În fața instanței, Sechila a susținut că troița a fost ridicată în memoria unui tânăr din localitate și că demersul său a fost unul artistic, nu propaganda unei ideologii. „Nu a făcut niciun fel de promovare a troiței”, se arată în motivarea instanței, citată de Antena 3, fostul luptător din Legiunea Străină prezentându-se ca sculptor cu mai multe lucrări artistice.
Inculpatul a recunoscut totuși că știa că figura de la baza troiței poate fi asociată cu un însemn legionar, dar a susținut că îl considera în primul rând un simbol religios. În apărarea sa a fost audiat și un martor care s-a prezentat drept doctor în etnologie la Academia Română, care a declarat că simbolul ar fi unul „tradițional creștin”, prezent în cultura românească de aproximativ 8.000 de ani.
Ce spune judecătorul despre simbolul legionar
Motivarea instanței conține o analiză detaliată a semnificației simbolului. „Simbolul nu este în mod direct rasist”, se arată în document, judecătorul explicând că elementele grafice nu conțin un mesaj rasist explicit, spre deosebire de alte simboluri extremiste. Magistratul a subliniat însă că simbolul rămâne asociat istoric cu rasismul și antisemitismul, din cauza contextului în care Mișcarea Legionară l-a folosit ca instrument de propagandă.
Instanța a respins argumentul libertății artistice, arătând că troița a fost ridicată în memoria unei persoane decedate, nu ca operă de creație, deși nu a negat calitatea de artist a inculpatului. Totodată, judecătorul a analizat geometria simbolului și a constatat că figura de la baza troiței este identică cu simbolul Mișcării Legionare, respingând varianta unei simple reprezentări a mai multor cruci suprapuse.
Cine este Eugen Sechila
Potrivit Adevărul, Sechila s-a ocupat, în campania electorală din 2024, de centralizarea tabelelor cu semnături pentru candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale și a participat la întâlnirea de la Ciolpani, alături de Horațiu Potra. El nu are antecedente penale, aspect reținut de instanță în stabilirea sancțiunii minime.
Decizia Judecătoriei Oltenița poate fi contestată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, astfel că soluția finală în acest dosar nu este încă certă. Cazul este de așteptat să alimenteze în continuare dezbaterea publică privind limitele libertății artistice și modul în care instanțele românești interpretează legislația anti-legionară.
–






















