Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, care a ajuns în al doilea tur după scrutinul din 24 noiembrie, a făcut declarații controversate despre clasa politică românească și anularea alegerilor. Într-o intervenție la Antena 3, Lasconi a acuzat că „sistemul” a dat o lovitură de stat prin decizia Curții Constituționale și a criticat dur liderii politici actuali.
Criticile dure la adresa liderilor politici
Elena Lasconi nu s-a ferit să critice direct liderii politici români, declarând că „avem conducătorii pe care îi merităm, pentru că nu ne mai uităm la caracterul oamenilor, nu ne mai uităm la faptele concrete ale oamenilor, ale politicienilor în mod special”.
Fostul candidat USR l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că minte, iar pe primarul Nicușor Dan că este „lipsit de empatie și de caracter”. Despre Dan, Lasconi a făcut observații despre limbajul său corporal: „Un om care nu reușește să se uite în ochii tăi, care are nevoie când sunt lucruri complicate să se scarpine, uitați-vă fără sunet, nu la ce spune. Văd, corpul vorbește despre oameni.”
Acuzații de lovitură de stat
Una dintre cele mai grave acuzații ale Elenei Lasconi se referă la anularea alegerilor prezidențiale. Aceasta susține că decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 de anulare a scrutinului din 24 noiembrie reprezintă o „lovitură de stat”.
„Sistemul a decis să se anuleze alegerile. Deci ăsta este un precedent foarte periculos, ce s-a întâmplat”, a declarat Lasconi, referindu-se la decizia prin care candidatul independent Călin Georgescu și ea însăși au fost eliminați din cursa pentru turul al doilea.
🗞️ Citește și Acestea
Definiția „sistemului” în viziunea Elenei Lasconi
Întrebată cine reprezintă acest „sistem”, Elena Lasconi a oferit o explicație complexă: „Avem două. Unul subteran și unul la vedere, pe care-l știm. Cel subteran a lucrat pentru Georgescu. Cel la vedere a lucrat împreună cu Curtea Constituțională ca să anuleze alegerile.”
Lasconi a identificat și persoane concrete din acest sistem, susținând că fostul președinte Klaus Iohannis „era parte” din decizia de anulare: „Era parte. Era, împreună cu Ciolacu, împreună cu serviciile, împreună… nu cu domnul Bolojan, că, deși era președinte interimar al PNL-ului la vremea respectivă, nu cu el s-a luat decizia.”
Afirmații despre cunoașterea anticipată a anulării
Una dintre cele mai surprinzătoare declarații ale Elenei Lasconi se referă la faptul că ar fi știut dinainte despre anularea alegerilor. „Varianta cu 27, de 27 știam că pornise de la o jurnalistă foarte cunoscută care știia asta”, a afirmat aceasta, sugerând că informația despre anulare circula în cercuri restrânse cu mult înainte de decizia oficială.
De asemenea, Lasconi susține că avea șanse reale de victorie: „Înainte cu două zile de anularea alegerilor știam că o să câștig. Aveam și date în acest sens.”
Teoria conspirației despre controlul de la Cotroceni
Elena Lasconi a făcut și afirmații controversate despre criteriile de selecție pentru funcția prezidențială: „La Cotroceni trebuie să fie cineva care să aibă măcar un schelet în dulap, ca să fie controlabil„, sugerând că sistemul preferă lideri vulnerabili la șantaj.
Această declarație implică existența unui mecanism de control asupra celui mai înalt demnitar al statului, prin compromiterea acestuia cu informații compromițătoare.
Contextul politic al anulării alegerilor
Curtea Constituțională a decis în 6 decembrie 2024 anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, în urma cărora Călin Georgescu și Elena Lasconi se calificaseră pentru turul al doilea. Decizia a fost justificată prin presupuse interferențe externe și nereguli în campania electorală.
Lasconi susține că autorităților „aveau posibilitatea legală să invalideze candidatura lui Georgescu„, dacă acesta ar fi câștigat, dar că nu ar fi fost nevoie pentru că „nu ar fi câștigat” oricum.
Criticile la adresa mobilizării pentru Nicușor Dan
Referindu-se la candidatura lui Nicușor Dan pentru alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a făcut observații critice: „Uitați-vă acum pentru o persoană fără empatie, fără inimă, s-a mobilizat întreaga țară, gândindu-se că suntem salvați. Înțelegeți? Credeți că pentru mine nu s-ar fi mobilizat?”
Lasconi și-a asumat parțial responsabilitatea pentru ascensiunea politică a lui Dan: „Într-un fel, să știți că faptul că este președinte mi se datorează și mie„, făcând referire la sprijinul acordat acestuia în trecut.
Implicațiile declarațiilor pentru scena politică
Declarațiile Elenei Lasconi vin într-un moment de tensiune politică crescută în România, când legitimitatea anulării alegerilor este contestată de o parte a spectrului politic. Acuzațiile de „lovitură de stat” și existența unui „sistem subteran” adaugă noi elemente de controverse la dezbaterea publică.
Fostul candidat USR pare să se poziționeze ca victimă a unei conspirații politice, susținând că avea șanse reale de victorie în turul al doilea împotriva lui Călin Georgescu.
Reacțiile și consecințele politice
Aceste declarații ale Elenei Lasconi sunt susceptibile să genereze reacții puternice în mediul politic românesc. Acuzațiile directe la adresa unor lideri politici și a instituțiilor statului pot influența dinamica politică viitoare și credibilitatea sistemului democratic.
Teoria celor două sisteme – unul „subteran” care l-ar fi sprijinit pe Georgescu și unul „la vedere” care ar fi orchestrat anularea – oferă o explicație alternativă pentru evenimentele din perioada alegerilor prezidențiale.
Contextul mai larg al crizei politice
Declarațiile Elenei Lasconi se înscriu într-un context mai larg de criză de încredere în instituțiile democratice române. Anularea alegerilor a generat dezbateri intense despre legitimitatea deciziilor Curții Constituționale și rolul serviciilor de informații în procesul electoral.
Acuzațiile de existență a unui „sistem” care controlează procesele politice reflectă o percepție răspândită în rândul unor segmente ale populației despre existența unor centre de putere nevăzute.
Declarațiile Elenei Lasconi reprezintă o escaladare a tensiunilor politice post-electorale și o contestare frontală a legitimității anulării alegerilor prezidențiale. Acuzațiile de „lovitură de stat” și descrierea unui „sistem” care manipulează procesele democratice adaugă noi dimensiuni la criza politică românească.
Aceste afirmații vor fi probabil analizate atent atât de adversarii, cât și de susținătorii politici ai Elenei Lasconi, având potențialul de a influența configurația politică viitoare și percepția publică asupra legitimității instituțiilor statului.
