Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că securitatea energetică a României este pusă în pericol de o abordare fundamental greșită a stocării energiei, care servește în primul rând interese comerciale, nu interesul sistemului energetic național, potrivit Agerpres.
Stocarea, abordată „târziu, fragmentar și în contratimp” cu realitatea sistemului energetic.
Potrivit analizei publicate duminică de președintele AEI, principala problemă a României nu este lipsa surselor de energie regenerabilă, ci absența unei infrastructuri coerente de stocare, echilibrare și gestionare inteligentă a sistemului.
„Stocarea în România a fost abordată târziu, fragmentar și în contratimp cu realitatea sistemului energetic”, afirmă Chisăliță.
Specialistul descrie un tablou în care capacitățile solare și eoliene au crescut rapid, stimulate de subvenții publice, în timp ce elementele care ar fi trebuit să facă sistemul funcțional — stocare, rețele inteligente, digitalizare, echilibrare rapidă — au rămas sistematic în urmă. Rezultatul este un sistem cu multă producție, dar cu putere redusă de control.
🗞️ Citește și Acestea
Bateriile, promovate pentru profit, nu pentru ieftinirea energiei.
Chisăliță avertizează că România repetă acum aceeași greșeală, de data aceasta în zona stocării prin baterii. Potrivit Jurnalul.ro, miza nu este modernizarea sistemului energetic, ci vânzarea de echipamente și generarea de profituri din haosul pieței.
„Astăzi constatăm că România nu a învățat nimic. Aceeași abordare, alte echipamente — bateriile. Vedem astăzi că se trage de la toate nivelurile să se monteze baterii”, susține președintele AEI.
El atrage atenția că nu se discută despre un mix tehnologic care să răspundă nevoilor reale ale sistemului, ci exclusiv despre baterii promovate ca oportunitate de vânzare. Scopul declarat al modernizării rămâne, în opinia sa, unul mai curând retoric.
Riscul unui nou val de speculatori pe piața energiei.
Specialistul anticipează că, dacă această tendință continuă, consumatorii finali vor fi cei care vor plăti prețul. Cifrele din primăvara lui 2026 confirmă vulnerabilitatea: în aprilie, România a exportat surplusul de energie solară la prânz la aproximativ 50 euro/MWh, iar seara a importat energie la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh.
„România riscă să importe masiv «orice fel de baterii», fără o ierarhie clară a calității tehnologice, fără cerințe ferme privind rolul lor în sistem”, avertizează Chisăliță.
Concluzia sa este că un stat responsabil ar trebui să urmărească exact opusul: reducerea volatilității prețurilor, diminuarea importurilor scumpe și securizarea sistemului energetic — nu crearea de noi piețe de intermediere.
Avertismentul lui Dumitru Chisăliță vine în contextul în care România urmează să acceseze fonduri semnificative din PNRR pentru infrastructura energetică, inclusiv pentru stocare, iar calitatea deciziilor luate acum va determina structura pieței de energie pentru cel puțin un deceniu.
