Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a reacționat după ce Comisia Europeană a transmis observații critice pe ultima variantă a legii salarizării, printre care extinderea CASS pentru pensiile mari, potrivit Antena 3 CNN. Ministrul a insistat că deciziile privind bugetul sănătății rămân la latitudinea României.
Ce a cerut Comisia Europeană
Comisia a atras atenția că ultima variantă a legii salarizării depășește cu aproximativ un miliard de lei calculele inițiale transmise Bruxelles-ului, discrepanța provenind din sectorul sănătății. Bruxelles-ul a cerut Guvernului măsuri compensatorii care să acopere diferența dintre anvelopa de 8 miliarde de lei discutată inițial și cea de 12 miliarde de lei din varianta actuală a proiectului.
Printre soluțiile indicate se numără extinderea contribuției CASS aplicate pensiilor care depășesc 3.000 de lei, măsură valabilă în prezent doar până la 31 decembrie 2027. Comisia a mai cerut un calendar clar pentru plata restanțelor datorate magistraților.
Replica lui Dragoș Pîslaru
Întrebat, la B1 TV, dacă Bruxelles-ul impune extinderea CASS pentru pensiile mari, Pîslaru a respins ideea unei condiționări directe. „Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate”, a declarat ministrul, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul a precizat că Ministerul Finanțelor va analiza dacă și în ce condiții ar putea fi prelungită perioada în care pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc CASS, dar a subliniat că orice guvern viitor va trebui să evalueze sustenabilitatea bugetului sănătății, indiferent de recomandările venite de la Comisie.
Argumentul lui Pîslaru: deficitul sănătății a scăzut
Pîslaru a arătat că deficitul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a scăzut considerabil în acest an, ca urmare a măsurilor deja adoptate, și a sugerat că recomandarea Comisiei ține mai degrabă de prudență bugetară decât de o cerință obligatorie. Potrivit ministrului, fără măsurile aplicate anul acesta, deficitul sistemului de sănătate ar fi ajuns la aproximativ 4 miliarde de lei.
Bruxelles-ul recomandă Guvernului să constituie o rezervă bugetară, în loc să cheltuiască la limita maximă a sumei disponibile pentru salarizarea unitară. Pîslaru a confirmat că suma alocată în prezent pentru educație și sănătate, de aproape 6 miliarde de lei, reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment”.
Miza legii salarizării pentru rating-ul de țară
Dincolo de disputa privind CASS, adoptarea legii salarizării unitare rămâne un subiect cu miză directă pentru evaluările internaționale de rating. Ultima analiză a agenției Moody’s a menționat explicit adoptarea legii ca pas necesar pentru un eventual upgrade al economiei românești, context în care presiunea Comisiei pentru măsuri compensatorii capătă o greutate suplimentară.
Disputa arată tensiunea dintre nevoia Guvernului de a respecta angajamentele asumate prin PNRR și dorința de a păstra decizia finală pe teme sensibile, precum impozitarea pensiilor, în sfera suveranității naționale. Rămâne de văzut dacă Ministerul Finanțelor va prelua efectiv recomandarea privind CASS sau va căuta alte surse pentru echilibrarea bugetului sănătății.
