Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dosarul fraudelor informatice din Primăria Buzău revine în atenția publică după aproape zece ani, Tribunalul Dâmbovița decidând în februarie 2026 să rețină forma agravată a abuzului în serviciu pentru o parte dintre inculpați, pe fondul unui prejudiciu estimat la peste 2 milioane lei, conform documentelor judiciare consultate de dinPOLITICA.ro. Decizia instanței arată că „lotul Gegea” rămâne sub acuzații majore, cu consecințe penale semnificative pentru nucleul grupului acuzat de ștergerea ilegală a taxelor și impozitelor.
Decizia din februarie 2026 schimbă din nou ecuația procesului.
Prin încheierea pronunțată la 4 februarie 2026, instanța a respins excepțiile formulate de inculpați și a admis parțial cererile DIICOT privind schimbarea încadrării juridice. Tribunalul a stabilit că prejudiciul reținut depășește pragul care definește „consecințele deosebit de grave”, acceptând astfel agravarea acuzațiilor.
Judecătorii au subliniat că faptul că unele sume ar fi fost plătite ulterior nu șterge răspunderea penală pentru perioada în care statul nu și-a încasat banii din cauza modului defectuos în care au fost exercitate atribuțiile de serviciu. „Paguba trebuie să fie certă și determinată, iar faptul că ulterior s-ar fi achitat unele obligații nu schimbă acuzația de bază”, explică instanța.
Cu alte cuvinte, după zece ani de proces, instanța „îngroașă” acuzația pentru o parte din lot, nu o subțiază. Nucleul acuzației nu vizează simple „erori” sau „întârzieri” de colectare, ci o conduită de serviciu care ar fi dus la neîncasarea unor sume de peste 2 milioane lei.
🗞️ Citește și Acestea
Mecanismul infracțional din interiorul Primăriei Buzău.
Ancheta a pornit în toamna lui 2015, când procurorii DIICOT au suspectat existența unui mecanism intern bine articulat în cadrul Direcției Economice. Nu era vorba despre greșeli punctuale, ci despre un mod de lucru repetitiv: în sistemul informatic de taxe și impozite al municipiului ar fi fost operate date nereale pentru ca anumite debite să dispară sau să fie diminuate.
Potrivit anchetatorilor, între 2010 și 2015 ar fi funcționat un grup de funcționari care, cu bună știință, ar fi încălcat atribuțiile de serviciu pentru a nu urmări, executa și încasa debite privind taxe, impozite și amenzi. Mecanismul ar fi vizat atât agenți economici, cât și persoane fizice, multe aflate în relații de apropiere cu persoane din conducerea Primăriei.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, susțin procurorii, au fost clasate și anulate nelegal 114 amenzi contravenționale, unele aparținând persoanelor cu funcții publice sau rudelor acestora. Pentru anumite firme, funcționarii ar fi emis certificate de atestare fiscală nereale, care le-au permis să participe și să câștige licitații publice.
Prejudiciul de milioane și rețineri în 2015.
Estimările inițiale indicau un prejudiciu de peste 3,1 milioane lei, din care aproximativ 3 milioane reprezentau creanțe fiscale neachitate către bugetul local, iar restul amenzi contravenționale șterse ilegal.
Pe 17 noiembrie 2015, ancheta a explodat public. Un număr de 13 funcționari au fost audiați de DIICOT, iar trei dintre ei au fost reținuți: Liviu Cătălin Boaru, șef al Serviciului Urmărire și Executare Creanțe Fiscale, Nicoleta Angelica Lung, referent, și Virgil Toșu, funcționar cu atribuții de conducere.
În centrul anchetei s-a aflat directorul executiv al Direcției Economice, Ion Gegea, adus la audieri cu escorta poliției. Declarația sa de atunci – „Nu știu de ce m-au adus, n-am făcut nimic” – avea să contrasteze puternic cu concluziile preliminare ale procurorilor.
Traseul procesual: de la rechizitoriu la sentințe controversate.
În august 2016, DIICOT a finalizat rechizitoriul și a trimis dosarul în judecată. Alături de Ion Gegea au fost inculpați Liviu Cătălin Boaru, Virgil Toșu, Bogdan Mihai Neamu, George Bunea și Carmen George Răileanu. Rechizitoriul vorbea despre constituirea unui grup infracțional organizat și detalia beneficiarii direcți: peste 50 de firme și persoane fizice influente din Buzău.
Procesul s-a lungit ani de zile, iar în 2022 a venit o primă sentință pe fond care a lăsat impresia că impactul inițial s-a diluat. Un singur inculpat a primit pedeapsă cu executare, ceilalți pedepse cu suspendare, iar acuzația de grup infracțional organizat a fost înlăturată. Pentru opinia publică, părea finalul unei povești care se încheie „de ochii lumii”.
Dosarul nu s-a oprit însă acolo. Prin căile de atac, cauza a ajuns la Tribunalul Dâmbovița, unde judecata a fost reluată cu numeroase termene, amânări și cereri de schimbare a încadrării juridice.
Pragul de 2 milioane lei și consecințele deosebit de grave.
Instanța consideră întemeiată solicitarea DIICOT de a reține, pentru doi inculpați, forma agravată a abuzului în serviciu, pe motiv că prejudiciul depășește 2.000.000 lei. Tribunalul explică că paguba trebuie să fie certă și determinată, iar faptul că ulterior s-ar fi achitat unele obligații nu schimbă acuzația de bază.
Practic, instanța mută reflectorul de pe „debitorii care plătesc sau nu plătesc” pe comportamentul funcționarului. Dacă atribuția era să urmărești, să execuți, să colectezi, iar asta nu s-a făcut în mod deliberat prin încălcarea legii, atunci prejudiciul rămâne relevant penal chiar dacă, ani mai târziu, apar plăți sau regularizări.
Important este că instanța nu a acceptat automat toate cererile formulate de procurori. Pentru unii inculpați, solicitările de agravare au fost respinse. Această diferențiere arată că dosarul este tratat nuanțat, pe baza rolului fiecăruia și a probelor administrate. Următorul termen este fixat pentru finalul lunii martie 2026 și va fi decisiv pentru direcția finală a dosarului.
