Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Bulgaria privește cu îngrijorare spre România ca avertisment în materie de politică fiscală, economia românească fiind criticată pentru creșterea bazată pe consum și împrumuturi care a generat cel mai mare deficit bugetar din UE, conform analizei publicate de Ekonomika.bg, preluată de Rador. Expertul Cornel Ban descrie modelul economic românesc drept un „joc periculos” de convergență rapidă cu Occidentul, în timp ce Bulgaria mizează pe disciplină fiscală și aderarea la zona euro.
Avertismentul economic din Sofia pentru București.
În dezbaterea bulgară despre buget și aderarea la zona euro, România apare tot mai des ca exemplu negativ. Sofia analizează cu atenție strategia de creștere românească, alimentată de consum și împrumuturi, care a condus la un deficit bugetar record în Uniunea Europeană. Protestele recente din Bulgaria împotriva variantei inițiale a bugetului pe 2026 au fost dictate, parțial, de temerile legate de replicarea scenariului românesc.
Cornel Ban, profesor la Școala de Afaceri de la Copenhaga, a explicat pentru presa bulgară că România a optat pentru o strategie riscantă de creștere accelerată. „România a jucat un joc periculos pentru a recupera rapid decalajele față de Occident”, a declarat expertul în economie politică.
Scepticii bulgari privind aderarea la zona euro se întreabă de ce România nu se grăbește să adere, în condițiile în care Bulgaria a finalizat procesul în 2026. Ban a evidențiat că economia românească depinde în mare măsură de dezvoltarea economiei europene, mai ales de exporturile industriale către Germania, potrivit Rador.
🗞️ Citește și Acestea
Diferențele fundamentale între modelele economic românesc și bulgar.
Cornel Ban a criticat guvernul român pentru implementarea măsurilor de austeritate fără reforme esenț iale. România nu a reușit să îmbunătățească colectarea veniturilor de către ANAF, reducerile de cheltuieli au vizat disproporționat educația și securitatea socială, iar investițiile publice au fost semnificativ diminuate.
Modelul economic bulgar se aseamănă mai degrabă cu cel al economiilor mici orientate spre export, precum statele baltice. „Pentru economia bulgară, care este dependentă de comerțul exterior, o devalorizare bruscă a monedei ar face lanțul valoric mai scump”, a explicat Ban.
România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului din Europa – 146% în 20 de ani, lăsând Polonia mult în urmă. Însă această creștere s-a bazat recent pe consum alimentat de creșteri salariale și ale pensiilor legate de promisiuni electorale, nu de creștere determinată de exporturi.
Strategia fiscală riscantă și consecințele ei.
Ban descrie strategia românească drept un „joc periculos” – creștere accelerată și convergență rapidă cu Occidentul, chiar cu prețul instabilității fiscale. Scopul este reducerea decalajului față de economii precum Portugalia și recuperarea decalajului față de Slovacia, Polonia și Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.
Expertul susține că modelul românesc a fost mai bun pentru cetățeanul obișnuit decât cel bulgar, ducând la creștere mai mare a productivității, salarii mai mari și un PIB pe cap de locuitor superior. Sistemul a funcționat eficient până când guvernul a început să exagereze cu relaxarea fiscală de acum trei ani.
România nu se grăbește să adere la zona euro deoarece nu există o coaliție de participanți interesați din domeniul economic care să aibă un interes explicit din disciplina impusă de zona euro. Sectorul românesc de export păstrează încă un interes teoretic în posibilitatea devalorizării monedei în perioade de dificultăți economice, ceea ce ar crește competitivitatea. România a folosit acest mecanism în 2010-2011 pentru a restabili exporturile.
