Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Criza apei din Prahova nu a căzut din senin. Cu mai bine de o lună înainte ca peste 100.000 de oameni să rămână fără apă, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Prahova a trimis Prefecturii și ISU o adresă oficială în care vorbea explicit despre „riscul ca necesarul de apă să nu poată fi asigurat„, potrivit StiriPeSurse.ro. Documentele tehnice contrazic discursul că autoritățile nu au fost informate.
Adresa din 30 octombrie: avertizare explicită.
Prima piesă documentară este adresa din 30 octombrie 2025, transmisă de SGA Prahova către Instituția Prefectului și ISU „Șerban Cantacuzino” Prahova, având ca obiect „Lucrări de deblocare a golirii de fund GF2 – Baraj Paltinu, în regim de urgență„.
Documentul descrie rolul critic al acumulării: „Acumularea Paltinu constituie principala sursă de apă brută pentru 17 comune și orașe, inclusiv municipiul Câmpina. Alimentarea cu apă este dependentă de această acumulare”. Apoi explică avaria produsă pe 17 iunie 2025 și nevoia unor lucrări complexe cu scafandri pentru readucerea sistemului la parametri de siguranță.
Mai departe, SGA le spune oficial Prefecturii și ISU că există un risc real: „În contextul manifestării fenomenelor de secetă din ultimii ani, cu un debit afluent prognozat scăzut, există riscul ca necesarul de apă pentru consum în procesul de tratare să nu poată fi asigurat„.
🗞️ Citește și Acestea
Nota de fundamentare: „risc iminent privind întreruperea alimentării”.
A doua piesă importantă este Nota de fundamentare care consfințește oficial că golirea de fund GF2 este „complet blocată„. Documentul punctează ședința din 22 octombrie 2025 la care au participat: Ministerul Mediului, ANAR, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica, și ESZ Prahova – operatorul responsabil de tratarea apei.
Nota vorbește explicit despre: „situație de urgență generată de riscul iminent privind întreruperea alimentării cu apă a populației și industriilor„, conform documentelor obținute de StiriPeSurse.ro.
„S-a atras atenția asupra faptului că există riscul creșterii turbidității apei evacuate, pe perioada execuției lucrărilor. Reprezentanții ESZ Prahova au luat cunoștință de situație„, se arată în document.
Ministerul Mediului neagă: „Nu am fost avertizați”.
Ministerul Mediului contrazice ferm aceste informații. Într-un comunicat, instituția afirmă că „afirmațiile potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă și ar fi ignorat avertismente, sunt false„, potrivit Digi24.
Ministerul susține că documentul din 22 octombrie „nu conține nicio avertizare, observație sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei„, deși ESZ era „singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare„.
Cine știa și ce responsabilități există.
La ședința din 22 octombrie 2025 au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, ANAR, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica și ESZ Prahova. Documentele arată că riscul de creștere a turbidității a fost consemnat, iar ESZ a fost informat oficial despre situație.
Prefectul Daniel Nicodim a anunțat pe 6 noiembrie că „există posibilitatea apariției unei situații de urgență”, conform informărilor primite de la Apele Române și SGA Prahova. În documentul CJSU se vorbește despre „risc iminent în exploatarea barajului„.
Controversa responsabilităților.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat marți că oficialii de la ABA Buzău-Ialomița și ESZ Prahova „au ascuns riscurile” și „nu le-au comunicat nici Ministerului Mediului și nici primăriilor„, conform G4Media. Ea a cerut demisia responsabililor.
Însă documentele tehnice arată că, cel puțin la nivel local, riscul a fost semnalat în scris cu peste o lună înainte de izbucnirea crizei. Întrebarea este de ce aceste avertizări nu au urcat pe lanțul instituțional și de ce nu s-au luat măsuri preventive – cum ar fi constituirea de rezerve de apă, surse alternative sau avertizarea populației.
Criza continuă să afecteze opt localități din Prahova: Câmpina, Cornu, Breaza, Bănești, Poiana Câmpina, Șotrile, Telega și Valea Doftanei, plus Moreni din Dâmbovița. Reluarea furnizării apei este estimată după minimum 72 de ore de la încetarea precipitațiilor și scăderea turbidității.
