Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un raport preliminar al Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ridică semne de întrebare majore cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România și acuză Comisia Europeană de presiuni sistematice asupra platformelor online pentru cenzurarea conținutului politic. Documentul de 160 de pagini, publicat miercuri de Comisia Juridică condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui Donald Trump, descrie cazul României drept „cel mai agresiv episod de cenzură” din partea executivului european, potrivit HotNews.ro.
TikTok neagă rețeaua coordonată de conturi pro-Georgescu.
Raportul intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II” („Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a”) susține că Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 pe baza unor acuzații nefondate de interferență rusă prin TikTok. Documentele interne ale platformei, prezentate Comisiei Juridice americane, contrazic însă narațiunea oficială.
„TikTok nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi” care să susțină existența unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei lui Călin Georgescu, afirmația-cheie a autorităților române, conform Europa Liberă. Mai mult, echipa internă de informații privind amenințările a TikTok a detectat trei operațiuni coordonate pe platformă în perioada electorală, „niciuna având originea în Rusia”.
Raportul menționează și informații apărute ulterior în presa românească, care indicau că presupusa campanie de promovare online ar fi fost finanțată de un partid politic românesc, nu de actori externi. „Dar rezultatele alegerilor nu au fost niciodată repuse în vigoare, iar în mai 2025, candidatul preferat de establishment a câștigat președinția României în alegerile reprogramate”, conchid autorii documentului.
🗞️ Citește și Acestea
Solicitări „agresive” de cenzură din partea autorităților române.
Potrivit raportului, autoritățile române au formulat cereri de eliminare a conținutului „în afara procesului formal” prevăzut de Legea serviciilor digitale (DSA), recurgând la o „abordare foarte informală”. TikTok ar fi fost „reticent” față de această metodă, invocând riscul de „influențe politice” și de „eliminare nejustificată a conținutului legal, cum ar fi discursurile politice”, potrivit Mediafax.
Documentul american citează exemple concrete de solicitări controversate: eliminarea de conținut pe motiv că ar fi „lipsit de respect și o insultă la adresa PSD” sau cererea ca „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”. TikTok ar fi refuzat o parte dintre aceste cereri, invocând libertatea de exprimare.
În răspuns la presiunile Comisiei Europene, platforma a acceptat temporar să cenzureze conținut care include termenii „lovitură de stat” și „război” pentru 60 de zile, „pentru atenuarea riscului de narațiuni dăunătoare”. Comisia a deschis însă o investigație formală în baza DSA la 17 decembrie 2024.
Fact-checkeri și „răspuns rapid” în perioada electorală.
Raportul dezvăluie existența unui „sistem de răspuns rapid” prin care fact-checkeri aprobați de Comisia Europeană pot transmite solicitări prioritare de cenzură înainte și după scrutinuri. În cazul României, documentul menționează Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, finanțat de UE, care ar fi trimis către TikTok tabele cu „sute de cereri de cenzură” în zilele de după primul tur.
De asemenea, Funky Citizens ar fi semnalat cel puțin 334 de videoclipuri în noiembrie-decembrie 2024, dintre care 153 ar fi fost „eliminate la nivel global”. Printre exemplele de conținut semnalat apare o afirmație despre anularea alegerilor „deoarece establishmentul nu dorea să devină președinte candidatul Călin Georgescu”.
Autorii raportului descriu aceste entități ca fiind „de stânga și pro-cenzură” și „orice altceva decât neutre din punct de vedere politic”, conform documentului original.
Bruxelles respinge „prostiile” din raportul american.
Comisia Europeană a respins categoric acuzațiile formulate în raportul american. Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt pentru afaceri digitale al executivului UE, a declarat pentru Le Monde că afirmațiile sunt „pure prostii” și „complet nefondate”, potrivit G4Media.
„Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, a subliniat Regnier, adăugând că DSA „protejează acest drept împotriva marilor companii tehnologice”. Oficialul european a invocat capacitatea platformelor online de a „influența algoritmic alegerile” și a susținut că eforturile Europei urmăresc să asigure „alegeri libere și corecte”.
Raportul vine în ajunul unei audieri prezidată de Jim Jordan, intitulată „Amenințarea Europei la adresa discursului și inovației americane, partea a II-a”. Comisia Juridică investighează modul în care legile și reglementările străine influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite, având în vedere că platformele aplică regulile de moderare global.
Documentul american susține că, de la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținut înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024. Raportul afirmă că aceste presiuni au fost exercitate „în mod regulat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste” din statele membre, potrivit Agerpres.
Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților investighează modul în care legile și reglementările străine influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În acest scop, au fost emise citații către zece companii din domeniul tehnologiei, solicitându-le să prezinte comunicările cu guverne străine, inclusiv cu Comisia Europeană, privind moderarea conținutului.
