Ștefan Călin Dumitrașcu riscă acuzații grave pentru modul în care a avizat PUZ Primăverii 1, o decizie ce a generat un prejudiciu de 8 milioane de euro și a declanșat o investigație care expune mecanismele corupției imobiliare din Capitală.
Direcția Națională Anticorupție a pus sub acuzare fostul arhitect șef al Primăriei Capitalei, Ștefan Călin Dumitrașcu, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Dosarul vizează controversatul Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Primăverii 1, prin care 1.326 de metri pătrați de spațiu verde au fost transformați în teren construibil, în ciuda reglementărilor care protejau zona.
Anchetatorii susțin că Dumitrașcu a încălcat în mod deliberat legislația de urbanism în iulie 2019, când a semnat avizul și rapoartele de specialitate care au permis această transformare radicală. Documentele au fost apoi utilizate de Consiliul General al Municipiului București pentru a aproba PUZ-ul prin hotărârea din decembrie același an.
O afacere imobiliară cu iz penal
Investigația DNA dezvăluie un mecanism complex prin care terenul a câștigat valoare exponențial. Inițial clasificat ca spațiu verde în zona protejată nr. 55, cu limitări stricte de construire, terenul a primit prin PUZ-ul controversat drepturi de construire ce depășeau substanțial normele legale. În loc de regimul permis de maximum parter plus două etaje și 13 metri înălțime, noua reglementare autoriza construcții de până la 26,5 metri și cinci etaje, cu indicatori urbanistici majorați semnificativ.
Tranzacția finală ilustrează dimensiunea prejudiciului: în mai 2022, compania SC Practic SA a vândut terenul către SC Hagag Primăverii SRL pentru 8 milioane de euro plus TVA. Cumpărătorul, controlat de dezvoltatorul imobiliar Radu Dimofte, planifică să construiască proiectul rezidențial „H Primăverii 1”.
🗞️ Citește și Acestea
Nicușor Dan: „Ar trebui să fie în pușcărie”
Dosarul a luat naștere în urma sesizării făcute în noiembrie 2022 de către primarul general Nicușor Dan, care a caracterizat situația drept „nelegalitate flagrantă”. Edilul a depus plângere penală împotriva lui Dumitrașcu la DNA, argumentând că prin această aprobare s-au încălcat reglementările fundamentale care interzic schimbarea destinației spațiilor verzi.
„Am reclamat faptul că prin aprobarea acestui Plan Urbanistic Zonal, în anul 2019, au fost încălcate reglementările legale care stabilesc foarte clar faptul că nu se poate schimba destinația unui spațiu verde și nici nu se poate construi pe acesta”, declara Nicușor Dan la momentul sesizării.
Criticile primarului la adresa fostului arhitect șef au fost deosebit de dure. În martie 2024, Dan afirma că „într-o țară civilizată ar trebui să fie azi în pușcărie”, referindu-se la Dumitrașcu și la alte persoane implicate în aprobarea de PUZ-uri controversate în București.
Implicații pentru urbanismul bucureștean
Cazul Dumitrașcu nu este izolat, ci face parte dintr-un fenomen mai amplu de corupție în domeniul urbanismului bucureștean. Nicușor Dan a catalogat aceste practici drept activități ale „mafiei imobiliare”, estimând că fraudele din sectorul urbanistic au generat prejudicii de câteva miliarde de euro.
Fostul arhitect șef, care în prezent ocupă o funcție similară la Primăria Sectorului 3 condusă de Robert Negoiță, a declarat pentru Digi24 că consideră acuzațiile nefondate și că în cei 29 de ani de activitate nu crede că a greșit în exercitarea atribuțiilor administrative.
Ancheta DNA în acest dosar ridică întrebări fundamentale despre modul în care au fost emise documentațiile urbanistice în ultimii ani în București, mai ales în contextul în care multe zone protejate au fost transformate în terenuri construibile printr-un proces de avizare ce pare să fi fost viciat de interese financiare substanțiale.
Contextul juridic și urmările
Acuzațiile împotriva lui Dumitrașcu se bazează pe încălcarea articolelor 32 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și pe încălcarea OUG 195/2005 privind protecția mediului. Procurorii susțin că aceste încălcări au fost comise cu intenție, în cadrul unei rezoluții infracționale unitare, pentru a genera un folos necuvenit atât nefinanciar, cât și financiar.
Dosarul ilustrează provocările cu care se confruntă autoritățile în combaterea corupției din domeniul urbanistic, unde deciziile tehnice POT genera profituri imense prin simple modificări ale regimului juridic al terenurilor. În același timp, cazul demonstrează importanța controlului civic și a transparenței în procesele de aprobare a documentațiilor urbanistice, mai ales în zone sensibile din punct de vedere al protecției mediului urban.
