Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Războiul din Ucraina sapă adânc în coeziunea internă a Rusiei. Potrivit unui activist politic rus refugiat la Erevan, Daniil Cebikin, numărul soldaților ruși care au abandonat frontul sau au refuzat să lupte a ajuns la estimări cuprinse între 300.000 și 800.000 de persoane. Kyiv Post, care l-a intervievat pe activist, prezintă o radiografie a unei Rusii paralizate de cenzură, inflație și un control politic tot mai sufocant.
Exodul în uniformă: sute de mii de soldați aleg dezertarea
Cebikin, fondatorul Asociației Civice din Omsk și implicat în proiectul „Tvîordîi Znak” care sprijină militarii ce refuză să lupte, descrie o schimbare dramatică față de primele luni ale războiului. Dacă în 2022 rușii sunau la liniile anti-mobilizare pentru a evita recrutarea, astăzi apelurile vin direct de pe front: soldați care vor să scape din sistem.
Motivele sunt multiple. Recruții sunt ademeniți inițial cu salarii mari, dar inflația galopantă a erodat rapid aceste stimulente financiare. Mai grav, rata mortalității în rândul noilor sosiți pe front este atât de ridicată, încât mulți aleg fuga în locul unei morți aproape sigure.
Activistul compară situația cu cea din 1914, nu cu Al Doilea Război Mondial: „Ei văd cum sunt tratați de comandanți și realizează că nu apără Rusia de NATO. Prăbușirea structurii militare din interior a fost cea care a declanșat revoluția din 1917″_, explică Cebikin.
Rusia blocată de reguli absurde și cenzură totală
Efectele conflictului se resimt chiar și în orașe îndepărtate de front, precum Omsk, în Siberia. Cebikin descrie o societate paranoică, în care angajații rafinăriei locale, cu peste 15.000 de lucrători, au primit interdicție totală de a aduce la muncă telefoane inteligente sau brățări fitness cu GPS. Lucrătorii au fost forțat readuși la tehnologia anilor ’90.
Spațiul virtual este la rândul lui sufocat: platforme precum Instagram, Facebook, X (fostul Twitter) sau Telegram sunt inaccesibile fără VPN, iar YouTube a fost deliberat încetinit până la o viteză inutilizabilă de 128 kbps. Statul încearcă activ să blocheze și rețelele VPN.
Sondajele oficiale îi atribuie lui Putin o popularitate ridicată, dar Cebikin consideră că aceasta nu reflectă sprijin real pentru război, ci o indiferență dictată de frică și spirit de conservare.
„Frankenstein ideologic”: propaganda în școli și obsesia țaristă
Activistul descrie propaganda rusă de la Kremlin ca un amestec incoherent de nostalgie sovietică, imperialism țarist și ortodoxie religioasă. Un „Frankenstein ideologic” lipsit de viziune coerentă, transmis agresiv prin sistemul de educație pentru a spăla creierul generațiilor tinere.
Privind la nivel strategic, Cebikin crede că Putin acționează impulsiv, ca un țar obsedat exclusiv de păstrarea puterii personale, fără o strategie reală pe termen lung.
Armenia, avertizată cu un „scenariu ucrainean”
Refugiat în Armenia, activistul observă și o schimbare de paradigmă în Caucazul de Sud. După ce Moscova nu a reușit să protejeze Erevanul în conflictul din Nagorno-Karabah, Armenia se îndreaptă tot mai mult spre Uniunea Europeană. Kremlinul a reacționat prin amenințări explicite cu un „scenariu ucrainean”.
Această retorică, concluzionează Cebikin, dezvăluie logica reală a Moscovei: nu este vorba despre denazificare sau demilitarizare, ci despre refuzul unui imperiu de a accepta că statele vecine își pot alege un destin politic independent.
–






















