Marius Budăi acuză că deficitul bugetar real va depăși 9% din PIB, în ciuda măsurilor de austeritate implementate de Executivul condus de Ilie Bolojan. Social-democratul susține că România ajunge la aceleași cifre ca în perioada guvernării Ciolacu, dar fără beneficiile sociale de atunci.
Două cifre, o singură realitate
Deputatul PSD Marius Budăi a lansat acuzații dure la adresa premierului Ilie Bolojan, susținând că deficitul bugetar real pentru acest an va depășit 9% din PIB, conform declarațiilor publicate pe pagina sa de Facebook și preluate de Știri pe Surse. Criticile vin după ce șeful Executivului a anunțat la întoarcerea de la Bruxelles că România și Comisia Europeană au convenit o țintă de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025, potrivit Euronews România.
Budăi face distincția crucială între deficitul cash – cifra oficială de 8,4% anunțată de Guvern – și deficitul ESA (European System of Accounts), metodologia europeană care include și datoriile angajate dar neplătite. „Acest deficit (cash) nu include datoriile rămase neplătite până la finalul anului. Asta înseamnă că deficitul real (ESA) va fi peste 9%”, a scris deputatul.
Lecții din 2024
Argumentația se bazează pe precedentul din 2024, când România a raportat un deficit cash de 8,65% din PIB, în timp ce Eurostat a calculat deficitul ESA la 9,3% – cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și confirmate de Curs de Guvernare. Diferența a provenit din sumele datorate dar neplătite de instituțiile bugetare la sfârșitul anului, precum și din modul diferit de calculare a dobânzilor.
Comparația care deranjează
Budăi nu s-a limitat la critica cifrelor, ci a făcut o comparație directă între perioade. „Cu un deficit asemănător, premierul PSD Marcel Ciolacu a realizat cele mai mari investiții din istorie, a majorat pensiile de două ori în același an, a scutit de taxe pensiile până la 3.000 de lei, a crescut salariile la profesori”, a enumerat deputatul, subliniind că toate acestea s-au întâmplat fără majorarea TVA sau introducerea de noi taxe.
🗞️ Citește și Acestea
Întrebarea retorică a social-democratului vizează esența reformelor: „Unde au dispărut banii din creșterile de taxe, dacă a ajuns la același deficit, dar fără beneficiile Guvernului Ciolacu?”
Austeritate versus stimulare
Nucleul criticii vizează filosofia economică a Executivului. Budăi susține că „eșecul austerității” se datorează lipsei măsurilor de stimulare economică. „Dacă vii doar cu austeritate și mesaje alarmiste, economia se contractă, iar odată cu ea și veniturile bugetare”, a argumentat acesta.
Poziția Guvernului Bolojan rămâne fermă pe traiectoria de consolidare fiscală agreată cu Bruxelles-ul. Premierul a declarat pentru Europa Liberă că efectele pachetelor fiscale vor reprezenta 0,6-0,7% din PIB în 2025, cu un impact de peste 2,5% din PIB așteptat pentru 2026. Obiectivul este ca țara să ajungă la un deficit de puțin peste 6% din PIB în 2026.
Datoria publică a crescut de la 48,9% din PIB în 2023 la 54,8% în 2024, iar costurile cu dobânzile vor depăși anul acesta 50 miliarde lei, după cum a anunțat premierul, potrivit HotNews. În aceste condiții, marja de manevră este limitată, iar orice deviere de la traiectoria fiscală agreată cu Bruxelles-ul ar putea atrage sancțiuni.
Dezbaterea pune în lumină tensiunile din coaliția de guvernare și dificultățile în comunicarea reformelor fiscale. Diferența dintre deficitul cash și cel ESA nu este doar o chestiune tehnică, ci reflectă credibilitatea reformelor și capacitatea statului de a-și onora angajamentele la termen. Cifrele reale ale execuției bugetare vor arăta în următoarele luni dacă pachetele fiscale reușesc să reducă efectiv deficitul sau dacă România va repeta scenariul din 2024.
