Datoria publică a României a crescut cu 154,1 miliarde de lei în 2025, ajungând la finalul anului la 1.284 de miliarde de lei, potrivit unui raport analizat de Guvern și citat de Forbes.ro. Creșterea înseamnă o majorare medie de peste 422 de milioane de lei în fiecare zi din calendar.
Creștere de aproape 14% într-un singur an
Din totalul datoriei publice, 1.255,6 miliarde de lei reprezintă datoria publică guvernamentală, iar 28,4 miliarde de lei aparțin administrațiilor locale. Comparativ cu finalul anului 2024, când datoria era de aproximativ 1.129,9 miliarde de lei, soldul a urcat cu 154,1 miliarde de lei, adică aproximativ 13,6%.
Guvernul explică evoluția prin necesitatea finanțării deficitului bugetar, refinanțarea datoriei ajunse la scadență și consolidarea rezervei valutare a Trezoreriei Statului. „Comparativ cu anul 2024, datoria publică a crescut cu 154,1 miliarde lei, evoluție determinată în principal de necesitatea finanțării deficitului bugetar, refinanțării datoriei ajunse la scadență și consolidării rezervei de valută aflate la dispoziția Trezoreriei Statului”, se arată în comunicatul citat de G4Media.
România, la 0,7 puncte de pragul din Tratatul de la Maastricht
La 31 decembrie 2025, datoria publică guvernamentală calculată potrivit metodologiei naționale reprezenta 57,7% din PIB. Conform metodologiei Uniunii Europene, datoria guvernamentală brută ajunsese însă la 59,3% din PIB, la doar 0,7 puncte procentuale sub pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Guvernul subliniază că România se afla pe locul 14 în Uniunea Europeană din perspectiva ponderii datoriei în PIB, nivel inferior atât mediei zonei euro, de 87,8%, cât și mediei UE, de 81,7%. Comparația favorabilă cu media europeană nu elimină însă riscurile asociate ritmului rapid al îndatorării, într-o economie care a crescut în 2025 cu numai 0,7%.
🗞️ Citește și Acestea
Deficit bugetar de aproape 8% din PIB
Raportul indică un deficit bugetar de 7,7% din PIB conform metodologiei naționale, respectiv 7,9% din PIB potrivit metodologiei europene ESA. Nivelul reprezintă o reducere față de 9,3% din PIB, cât fusese consemnat în 2024, dar rămâne mult peste limita de 3% din PIB impusă de regulile europene.
Un raport separat al Cotidianul.ro precizează că documentul prezentat de Guvern nu conține, în forma făcută publică, valoarea dobânzilor plătite în 2025 și nici costul estimat al serviciului datoriei pentru anii următori.
Aproape jumătate din datorie, finanțată pe piața internă
Potrivit raportului, 48,8% din datoria guvernamentală era reprezentată, la finalul anului 2025, de datoria internă, statul finanțându-se în principal prin titluri de stat emise pe piața locală. Pe piețele externe, principalele surse de finanțare au fost emisiunile de euroobligațiuni și împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale.
O parte tot mai importantă din veniturile bugetare trebuie direcționată către plata dobânzilor și refinanțarea sumelor ajunse la scadență, pe măsură ce volumul împrumuturilor crește de la un an la altul.
Revenire la un deficit de 2,5% abia în 2034
Executivul susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 vor permite reducerea treptată a deficitului bugetar până la 2,5% din PIB abia în anul 2034. Potrivit estimărilor oficiale, datoria publică ar urma să rămână pe o traiectorie sustenabilă, sub pragul de 60% din PIB, în perioada 2031-2041.
Aceste calcule rămân însă proiecții construite pe un orizont de aproape un deceniu, în timp ce cifra certă de la finalul lui 2025 arată o creștere de peste 422 de milioane de lei pentru fiecare zi din calendarul anului trecut.
