Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Datoria publică a României a depășit pentru prima dată pragul de 60% din PIB, criteriul de referință stabilit prin Tratatul de la Maastricht, potrivit unei analize a economistului Cristian Socol publicate de Mediafax. Datele Eurostat și ale Ministerului Finanțelor arată o creștere de 158,3 miliarde de lei într-un singur an.
Datoria publică a crescut cu aproape 5.000 de lei pe secundă
Potrivit lui Cristian Socol, atât Eurostat, cât și Ministerul Finanțelor confirmă depășirea pragului critic: „Astăzi, atât Eurostat cât și Ministerul Finanțelor, arată că datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB ajungând la 60,1% din PIB conform Eurostat și 60,2% din PIB conform Ministerului Finanțelor, ceea ce înseamnă depășirea criteriului de la Maastricht”, a scris economistul.
Datele Ministerului Finanțelor arată că datoria administrației publice a urcat de la 1.013,2 miliarde de lei, la 30 aprilie 2025, la 1.171,6 miliarde de lei, la 30 aprilie 2026. Raportat la acest ritm, majorarea înseamnă în medie aproximativ 434 de milioane de lei în fiecare zi, aproape 18 milioane de lei pe oră și circa 5.000 de lei în fiecare secundă, echivalentul a aproximativ 1.000 de euro pe secundă.
România va fi monitorizată mai strict de instituțiile europene
Depășirea pragului de la Maastricht are consecințe directe asupra modului în care va fi analizată situația fiscală a țării. Socol a explicat, într-o analiză preluată și de HotNews, mecanismele prin care Uniunea Europeană urmărește sustenabilitatea datoriei statelor membre.
🗞️ Citește și Acestea
„România va fi analizată și monitorizată din punct de vedere tehnic pentru sustenabilitatea datoriei, unul dintre criteriile relevante pentru îndeplinirea regulilor fiscal-bugetare europene și evaluarea sănătății finanțelor publice”, a transmis economistul. El a adăugat că respectarea țintelor asumate prin Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine, în acest context, „și mai stringentă”.
România se află deja în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, pentru depășirea pragului de 3% din PIB la deficitul bugetar. Depășirea simultană a pragului de 60% din PIB la datoria publică adaugă o presiune suplimentară asupra angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.
Ce prevede legea în cazul depășirii pragului de 60%
Depășirea acestui prag activează și obligații prevăzute de legislația națională privind responsabilitatea fiscală. Potrivit lui Socol, articolul 13 din Legea Responsabilității Fiscale obligă Ministerul Finanțelor să prezinte un raport de justificare și propuneri pentru menținerea datoriei la un nivel sustenabil.
„Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public”, a explicat economistul. Potrivit acestuia, o parte dintre aceste măsuri sunt deja aplicate, salariile din sectorul public și pensiile fiind deja înghețate.
Locul României în topul european al creșterii datoriei
Conform datelor Eurostat, România a înregistrat a patra cea mai mare creștere a ponderii datoriei în PIB dintre statele membre, în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului anterior. Economistul a descris situația drept rezultatul celei mai dure corecții fiscale din Uniunea Europeană, cu impact direct asupra categoriilor vulnerabile.
Ritmul de îndatorare rămâne, potrivit datelor oficiale, cel mai rapid din ultimii ani pentru România, într-un moment în care autoritățile europene urmăresc îndeaproape execuția bugetară a statelor cu deficite excesive.
Depășirea pragului de 60% din PIB marchează un moment de referință pentru finanțele publice românești și va influența direct discuțiile privind viitoarele măsuri de ajustare bugetară. Rămâne de văzut ce concluzii va prezenta Ministerul Finanțelor în raportul cerut de lege și ce impact va avea acest raport asupra bugetului pentru anul viitor.
