Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a României este chemată să fie garantul supremației Constituției, o autoritate independentă de orice altă putere în stat. Însă două cazuri recente privind judecători CCR ridică întrebări legitime despre aparența de imparțialitate și despre fisurile invizibile ale independenței judecătorilor constituționali, potrivit unei analize publicate de StiriPeSurse.ro.
Dubla funcție a judecătoarei Scântei, în centrul atenției.
Laura-Iuliana Scântei, judecător CCR numită în 2022 de către Parlament cu susținerea PNL, a fost desemnată în 2025 reprezentanta României în Comisia de la Veneția printr-un memorandum guvernamental secretizat semnat de premierul Ilie Bolojan. Potrivit avocatului Adrian Toni Neacșu, există o „incompatibilitate crasă între calitatea de judecător CCR și aceea de reprezentant al României în Comisia de la Veneția”, conform unei reacții publicate de StiriPeSurse.ro.
Constituția României stipulează că funcția de judecător CCR este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior. Comisia de la Veneția nu este un ONG și nici învățământ juridic superior, ci un organism de cooperare interguvernamentală înființat în cadrul Consiliului Europei, compus din reprezentanți ai statelor membre, desemnați administrativ de acele state.
Deplasări plătite din bugetul CCR pentru activități guvernamentale.
Potrivit informațiilor din interiorul Curții, judecătoarea s-ar fi deplasat la evenimente ale Comisiei de la Veneția pe banii Curții Constituționale, deși participa în calitate de reprezentant desemnat al Guvernului. Această confuzie de roluri este extrem de gravă din punct de vedere instituțional. Pentru rezolvarea situației s-ar fi apelat la Ministerul Afacerilor Externe, însă răspunsul MAE ar fi fost că nu există fonduri pentru asemenea deplasări.
🗞️ Citește și Acestea
Scântei a fost văzută de mai multe ori la sediul Guvernului în perioada elaborării legii privind pensiile magistraților, act normativ ajuns pe masa CCR. În decembrie 2025, ea a fost aleasă și în biroul de conducere al Comisiei de la Veneția, devenind președinte al Subcomisiei pentru Protecția Minorităților Naționale pentru un mandat de doi ani, potrivit Juridice.ro.
Cazul Asztalos: soția promovată, judecătorul numit.
Un al doilea caz relevant este cel al judecătorului Csaba-Ferenc Asztalos, numit la CCR în iunie 2025 cu susținerea UDMR. Numirea sa a fost urmată într-un interval scurt de promovarea soției sale, Kozma Krisztina-Kinga, într-o funcție înaltă din administrația centrală, prin decizie a premierului Bolojan.
Ea a fost avansată șef serviciu, grad II în cadrul Serviciului economic, achiziții publice și IT, cu un salariu de peste 30.000 de lei brut lunar, conform informațiilor publicate de Jurnalul.ro. Numirea este doar pe șase luni, dar cu siguranță va fi prelungită, având în vedere spatele politic. În ultimii ani, soția judecătorului CCR a mai trecut pe la Secretariatul General al Guvernului și pe la Ministerul Dezvoltării, condus de udemeristul Attila Cseke.
Independența formală versus tentația reală.
Deși legea nu interzice ca soțul sau soția unui judecător CCR să ocupe o funcție publică, problema este una de aparență. Când Guvernul, parte direct interesată în numeroase dosare aflate pe rolul Curții, promovează un membru al familiei unui judecător constituțional, suspiciunea de influență devine inevitabilă. Într-un sistem în care judecătorii CCR nu pot fi recuzați, iar fiecare vot cântărește enorm, asemenea situații erodează încrederea publică.
Curtea Constituțională se compune din nouă judecători cu mandate de nouă ani care nu pot fi reînnoite. Trei sunt numiți de Președintele României, trei de Camera Deputaților și trei de Senat. Această dimensiune politică a numirii face ca, de fiecare dată când Curtea se pronunță asupra unor dosare sensibile, judecătorii să fie etichetați în funcție de partidul care i-a propus.
