Președintele Federației Naționale Mine Energie, Dumitru Pîrvulescu, susține că România ar trebui să mențină în funcțiune o parte dintre grupurile energetice pe cărbune, pentru a asigura stabilitatea Sistemului Energetic Național în actuala criză energetică, potrivit Digi24. Declarațiile vin în contextul opririi Unității 2 de la Cernavodă și al discuțiilor despre reducerea accelerată a capacităților pe cărbune.
„Nu se vorbește despre redeschidere, ci despre menținere”
Liderul sindical a respins ideea că federația ar cere redeschiderea unor capacități închise, precizând că discuția vizează, de fapt, prelungirea funcționării unor grupuri existente. „În primul rând, este o manipulare. Nu se vorbește despre redeschidere, ci despre rămânerea în funcționare pentru asigurarea adecvanței Sistemului Energetic Național, a acestor patru blocuri de la Oltenia și, eventual, în situație de criză, a blocului care s-a închis pe repede înainte, în luna martie”, a declarat Pîrvulescu.
Acesta a invocat un studiu realizat pentru Transelectrica de o firmă agreată de Comisia Europeană, potrivit căruia România ar trebui să mențină trei blocuri active și două în rezervă, pe cărbune, până la finalizarea reparației capitale a Unității 1 de la Cernavodă.
Comparația cu Bulgaria și costurile crizei energetice
Președintele Federației Naționale Mine Energie a criticat și accentul pus pe stocarea energiei în baterii, în detrimentul surselor de producție constantă. El a comparat situația României cu cea a Bulgariei, care menține 4.600 de megawați pe cărbune în funcțiune, față de doar 1.600 de megawați rămași în România. „Noi mai avem 1.600 și dorește Guvernul Bolojan să mai închidă 700! Suntem întregi la minte?”, a întrebat Pîrvulescu.
Sindicalistul a mai susținut că, prin politica energetică din ultimii ani, România ar pierde anual aproximativ două miliarde de euro, sumă suportată, în opinia sa, de populație și de firmele din țară, nu de stat. „Anul trecut, am importat 18 terawați-oră la preț colosal și am exportat energie regenerabilă, undeva spre 15 terawați-oră. Faceți diferența între acestea, sunt peste două miliarde de euro”, a precizat el.
🗞️ Citește și Acestea
„Rezolvarea crizei ține de Dumnezeu”, spune liderul sindical
Întrebat direct care este soluția pe termen scurt pentru actuala criză energetică, Pîrvulescu a oferit un răspuns tranșant, potrivit Capital.ro. „Rezolvarea crizei ține de Dumnezeu și de efortul pe care îl fac colegii mei, cu disperare, de a ține niște blocuri în funcțiune în momentul în care domnul Bolojan a dat 2.000 de salariați afară în martie. Asta este soluția, pentru că altă soluție nu mai avem”_, a afirmat sindicalistul.
El a adăugat că reducerea accelerată a capacităților pe cărbune nu ar fi fost însoțită de alternative dezvoltate suficient de rapid, ceea ce ar fi dus la creșterea semnificativă a prețului la energie pentru consumatorii finali.
Critici la adresa investițiilor noi și a costurilor de operare
Liderul sindical a criticat și unele proiecte energetice recente, considerate prea costisitoare pentru a fi competitive pe piață, făcând referire punctuală la investiția de la Mintia. Totodată, el a susținut că investițiile de mediu impuse centralelor pe cărbune în ultimii ani, în valoare de aproximativ două miliarde de euro, au fost urmate de decizii de închidere a acelorași capacități. „Au fost guverne în România care ne-au făcut să facem investiții de mediu de două miliarde. Și după aceea au zis: «Închideți-le». Păi, noi suntem stat întreg sau ce suntem?”, a mai spus Pîrvulescu.
Presiune suplimentară după oprirea reactorului de la Cernavodă
Declarațiile sindicalistului vin la scurt timp după deconectarea Unității 2 de la Cernavodă, decizie care a redus suplimentar capacitatea de producție a Sistemului Energetic Național și a pus presiune pe autoritățile responsabile de gestionarea crizei. Argumentele Federației Naționale Mine Energie se leagă și de investițiile viitoare în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care sindicalistul le consideră singura soluție pe termen lung pentru asigurarea unei producții stabile de energie în bandă.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor lua în calcul solicitările sindicaliștilor privind menținerea temporară a unor capacități pe cărbune sau dacă vor continua calendarul actual de reducere a acestor capacități, în contextul angajamentelor asumate de România la nivel european pentru decarbonizare.
