Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, susține că utilizarea rețelelor sociale de către copii ar trebui reglementată prin limite clare de vârstă, însă soluția reală nu poate fi doar una juridică. Potrivit declarațiilor sale pentru Digi24, esențială este formarea capacității de gândire critică și a responsabilității încă din școală.
Educația, soluția fundamentală pentru protecția minorilor.
„Partea cea mai importantă de prevenție și care se duce la miezul problemei este centrarea educației noastre pe responsabilitate și gândire critică, ca să ofere puterea de a distinge”, a declarat Costreie. El a subliniat că pentru o abordare eficientă ar fi necesară o colaborare strânsă între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, deoarece fenomenul are implicații serioase asupra dezvoltării psihice a copiilor.
Consilierul prezidențial consideră că discuția publică despre interzicerea accesului pe platformele online ratează adesea fondul real al problemei. Potrivit acestuia, numeroase studii arată că elevii din prezent se confruntă cu dificultăți de memorie și concentrare mai mari decât generațiile anterioare.
„Copiii noștri au probleme de memorie și concentrare față de generațiile trecute. Avem aceste probleme de autocontrol”, a explicat el, legând aceste deficiențe de creșterea cazurilor de violență în rândul minorilor și de extinderea adicțiilor, fie că este vorba de droguri, alcool, tutun sau dependența de internet și jocuri.
🗞️ Citește și Acestea
Cadrul legal existent în România.
Sorin Costreie a amintit că în legislația românească există deja conceptul de „majorat online”, care stabilește de la ce vârstă un copil poate folosi în mod autonom platformele digitale. El crede însă că regulile interne ar trebui armonizate cu cele discutate la nivel european.
„După părerea mea, cred că ar trebui să ne aliniem politicilor din Uniunea Europeană, că suntem partea acestei familii”, a explicat consilierul. Mai multe state occidentale dezbat în prezent măsuri similare, iar unele au început deja să le aplice. Franța, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Italia și Spania discută sau au implementat restricții privind accesul elevilor la telefoane în timpul orelor de curs, cu excepția activităților didactice care necesită dispozitive mobile.
Riscul „fructului oprit”.
Consilierul prezidențial atrage atenția că o restricție rigidă poate produce efectul opus, transformând mediul online într-un „fruct oprit” și mai tentant pentru adolescenți. „Bineînțeles că măsura cea mai importantă, dincolo de interzicere, care creează atracția aceasta a fructului oprit”, a susținut Costreie.
El a comparat situația cu alte domenii în care interdicțiile nu au eliminat fenomenul: „Noi interzicem multe lucruri și drogurile sunt interzise, da, asta înseamnă că nu avem acest fenomen? Din păcate, îl avem. Problema cea mai importantă aici este o educație care să pregătească mintea copiilor pentru așa ceva și accentul pe această sănătate mintală”.
În viziunea consilierului prezidențial, soluția trebuie să combine reglementarea accesului cu o educație bazată pe valori și pe capacitatea de a face diferența între bine și rău. „Deci sunt două măsuri, eu le văd complementare. Una legalizarea, într-un fel, a accesului, care să se facă de la o anumită vârstă, dar partea cea mai importantă de prevenție”, a explicat el.
Coordonare între Educație și Sănătate.
Costreie a insistat că problema nu ține doar de educație, ci și de sănătate publică. „Eu văd o coordonare între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, pentru că problema este de sănătate mintală și ține de ambele. Trebuie politici coerente comune”, a declarat consilierul.
Poziții divergente în dezbaterea publică.
Tema limitării accesului minorilor la rețelele sociale a fost abordată recent și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, care a avertizat că societatea a ajuns într-un moment critic și că lipsa unor măsuri poate afecta grav generațiile viitoare. El a comparat influența platformelor digitale cu efectele reclamelor la alcool, tutun sau jocuri de noroc, susținând că adolescenții au devenit principala țintă a acestor industrii.
Pe de altă parte, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, s-a arătat rezervat față de introducerea unor restricții dure, apreciind că o asemenea soluție nu ar ataca rădăcina problemei și ar fi dificil de aplicat în realitate.
Dezbaterea rămâne deschisă, iar autoritățile sunt chemate să găsească un echilibru între protecția copiilor și dreptul lor la informare și comunicare. Poziția Cotroceniului, exprimată prin consilierul prezidențial pentru educație, pune accentul pe o abordare complexă, care să îmbine reglementarea juridică cu educația pentru responsabilitate și gândire critică.
