Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Datele Institutului Național de Statistică publicate joi, 4 iunie 2026, arată că românii au cumpărat semnificativ mai puțin în aprilie față de aceeași lună a anului trecut, potrivit HotNews.ro. Consumul a scăzut cu 6,3% în serie ajustată sezonier, confirmând că puterea de cumpărare a gospodăriilor continuă să se deterioreze.
Toate categoriile pe minus în aprilie 2026
Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, exclusiv autovehicule și motociclete, a înregistrat în aprilie 2026 o diminuare de 6,3% față de perioada similară din 2025, calculat ca serie ajustată sezonier. Seria brută indică un recul de 5,4%.
Scăderea a fost generalizată pe toate segmentele:
– Produse nealimentare: minus 7,9%
– Produse alimentare, băuturi și tutun: minus 6,6%
– Carburanți: minus 2,1%
Economiștii Erste au subliniat că luna aprilie 2026 a marcat cea mai accentuată scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul de la primul lockdown din pandemia de COVID-19, fapt semnificativ dat fiind că perioada pascală este, în mod tradițional, una dintre cele mai active pentru comerț.
🗞️ Citește și Acestea
Primele patru luni confirmă trendul
Datele cumulate pentru perioada 1 ianuarie, 30 aprilie 2026 amplifică îngrijorarea. Volumul cifrei de afaceri din retail, în serie brută, a scăzut cu 5,8% față de aceeași perioadă din 2025.
Potrivit Digi24 Economic, un expert rezumă situația astfel: românii lasă mai mulți bani în magazine, dar pleacă acasă cu mai puține produse, ceea ce reflectă presiunea inflației ridicate.
Scăderile cumulate pe patru luni sunt:
– Produse nealimentare: minus 8,7%
– Produse alimentare, băuturi și tutun: minus 3,8%
– Carburanți: minus 2,0%
Dacă tendința din primele patru luni se menține, 2026 va fi primul an din ultimii câțiva în care consumul privat va fi o frână, nu un motor al economiei românești.
Comisia Europeană avertizează: dezechilibre macroeconomice excesive
Publicarea datelor INS a coincis cu un nou avertisment din partea Comisiei Europene, care, în evaluarea pentru 2026, a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive.
Printre vulnerabilitățile identificate de Executivul european se numără cel mai scăzut nivel de colectare a TVA din Uniunea Europeană și cea mai ridicată rată a inflației din spațiul comunitar. Comisia atrage atenția și asupra efectelor instabilității politice, care poate frâna procesul de consolidare fiscală.
BERD și-a redus estimările privind evoluția economiei României în urma contracției din primul trimestru al anului, determinată tocmai de scăderea consumului gospodăriilor.
Economistul Adrian Negrescu avertizează că românii au început să adopte comportamente de consum specifice anilor ’90, cumpărând cantități tot mai mici și reducând drastic cheltuielile considerate neesențiale. Potrivit acestuia, inflația ar putea depăși 11% în lunile următoare.
Perspectivele pentru restul anului rămân sumbre, instituțiile internaționale anticipând că slăbirea cererii interne va continua, în contextul costurilor ridicate ale creditului și al incertitudinilor politice generate de criza de guvernare.
