Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană a transmis că termocentralele pe cărbune nu pot fi menținute în funcțiune peste termenele deja asumate de România prin PNRR, potrivit unui purtător de cuvânt al CE citat de AGERPRES. Poziția Bruxelles-ului vine în plină dispută pe legea decarbonizării, adoptată de Parlament cu un amendament al PSD.
Executivul european a precizat că analizează dacă modificările votate în Parlament pot afecta îndeplinirea jalonului 114 din PNRR, cel privind reforma sectorului energetic și eliminarea treptată a capacităților pe bază de cărbune și lignit.
Bucureștiul și Bruxelles-ul citesc diferit aceeași opinie
Disputa pornește de la studiul de adecvanță realizat de Transelectrica și de la opinia emisă ulterior de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie, ACER. Operatorul de transport susține că respectarea calendarului actual de decarbonare ar putea crea probleme de funcționare a Sistemului Electroenergetic Național în 2027, mai ales dacă centrala pe gaze de la Mintia nu va fi pusă în funcțiune la timp.
Comisia Europeană ajunge la concluzia opusă. Bruxelles-ul consideră că problemele metodologice semnalate de ACER nu permit folosirea studiului drept dovadă că închiderea termocentralelor pe cărbune ar amenința securitatea aprovizionării.
🗞️ Citește și Acestea
Pentru a evita un eventual deficit de capacitate, Transelectrica a recomandat menținerea temporară a trei grupuri pe lignit de la Rovinari și a două de la Turceni, cu o putere totală de aproximativ 854 MW.
Jalonul 119a și riscul pierderii banilor din PNRR
Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de Ziare.com, jalonul 119A, parte a ultimei cereri de plată din PNRR, prevede ca România să scoată din funcțiune o capacitate de 710 MW pe bază de cărbune și lignit. Decizia privind unitățile care vor fi închise aparține României, însă Comisia va evalua îndeplinirea acestui jalon abia după includerea lui în cea de-a șasea și ultima cerere de plată.
„Suntem la curent că Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, amendamente la legea decarbonizării care afectează condițiile de scoatere din funcțiune a centralelor electrice pe bază de cărbune și lignit”, a transmis purtătorul de cuvânt al CE, citat de aceeași sursă.
Amendamentul PSD, adoptat de Senat și de Camera Deputaților, condiționează închiderea capacităților existente pe cărbune de punerea în funcțiune a unor unități de producție care să le înlocuiască. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat în Parlament că modificarea poate produce reversibilitatea jalonului deja bifat, cu corecții financiare mai mari decât penalitățile aferente exclusiv jalonului 119a.
Nicușor Dan ia în calcul retrimiterea legii în Parlament
Președintele Nicușor Dan a anunțat că analizează posibilitatea de a cere reexaminarea legii decarbonizării înainte de promulgare. „Voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a transmis șeful statului, potrivit Profit.ro.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut, la rândul lui, că deciziile de amânare a închiderii centralelor pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro din fondurile europene.
Blocaj pentru cererea de plată numărul 5
România urmează să depună cererea de plată numărul 5 din PNRR, iar calendarul de implementare a planului se încheie la 31 august 2026. Comisia Europeană a transmis că nu mai există timpul procedural necesar pentru o renegociere a jalonului 119a, ceea ce înseamnă că o eventuală amânare unilaterală a închiderii termocentralelor poate fi interpretată drept nerespectare a angajamentelor deja asumate.
Situația pune Guvernul într-o poziție dificilă: pe de o parte, riscul unui deficit de energie dacă unitățile pe cărbune sunt oprite înainte ca centralele pe gaze și noile capacități regenerabile să fie funcționale, pe de altă parte riscul pierderii unor sume importante din PNRR dacă termenele nu sunt respectate.
Decizia finală privind promulgarea legii decarbonizării și eventuala ei retrimitere în Parlament urmează să lămurească dacă România reușește să evite corecțiile financiare anunțate de Comisia Europeană.
